În vară a intrat în vigoare Legea privind mobilitatea urbană durabilă. Este asta o mare schimbare pentru București? În teorie ar trebui să fie, dar în practică nu sunt atât de sigur. Avem atât de multe reglementări care nu sunt respectate, încât o nouă lege care nu se aplică nu e ceva nou sau extraordinar. Dar nu vreau să discut asta acum… mai bine să ne uităm un pic la câteva lucruri din lege. Sunt câteva lucruri interesante pe acolo și, dacă vor fi implementate, vom avea ceva transformări ale orașului.
Ce zice legea mobilității?
Puteți citi textul cu totul, nu este foarte lung, pentru că eu am extras doar câteva lucruri (mai practice) care mi s-au părut interesante, elemente legate în mod direct de configurarea spațiului public:
Art. 10:
- c) redistribuirea spaţiului străzii prin împărţirea echitabilă a acestuia între transportul individual motorizat, transportul public şi transportul nemotorizat;
- i) dezvoltarea zonelor pietonale;
- j) dezvoltarea infrastructurii, dotărilor şi serviciilor pentru mersul cu bicicleta;
- n) minimizarea efectului de segregare şi a impactului asupra ţesutului urban şi periurban a coridoarelor de cale ferată;
- o) creşterea numărului de utilizatori pentru modurile de transport prietenoase cu mediul în detrimentul celor poluante, prin reducerea spaţiilor de parcare/staţionare destinate acestora;
- r) prioritizarea transportului public la nivelul infrastructurii rutiere prin introducerea sau alocarea de benzi dedicate transportului public de călători, în vederea reducerii timpilor de deplasare;
La articolul 10 sunt direcții de acțiune pentru elaborare. Cumva legea îți dă mură-n gură ce ar trebui să faci pentru a avea un oraș mai bun pentru oamenii lui, pentru cei care locuiesc, trăiesc, se distrează sau muncesc pe acolo. Nu sunt lucruri noi sau revoluționare. Datorită PNRR avem această lege și o intenție (cel puțin la nivel declarativ) că vom face. Și ne mai uităm un pic și la articolul 14:
Art. 14:
- b) proiectarea unor spaţii publice dinamice, cu mobilier stradal integrat în peisaj, elemente de semnalizare/iluminare corespunzătoare, elemente de peisagistică şi faţă de active ale clădirilor;
- c) proiectarea străzilor astfel încât să fie asigurată deplasarea în condiţii de siguranţă a utilizatorilor de biciclete, prin realizarea de amenajări rutiere specifice, precum benzi, piste, drumuri şi altele asemenea, destinate circulaţiei bicicletelor, ori prin reducerea limitelor de viteză stabilite pentru autovehicule pe anumite sectoare de drum, precum şi asigurarea unei reţele cicliste complete, cu elemente de umbrire adecvate, suprafeţe netede şi parcare securizată;
- e) reducerea dependenţei de autovehicule personale prin transport public accesibil, rapid, predictibil, sigur şi cu frecvenţă şi capacitate adecvată;
- f) stimularea utilizării transportului public, a mersului pe jos şi cu bicicleta prin introducerea unor taxe de parcare şi reducerea volumului de parcări pentru autovehicule;
- g) concentrarea dezvoltării urbane în jurul staţiilor de transport public de mare capacitate pentru a asigura accesul tuturor rezidenţilor şi angajaţilor la transport public de calitate;
- h) reducerea necesarului de deplasare şi activarea spaţiilor publice pe tot parcursul zilei prin promovarea unui mix de utilizări rezidenţiale şi nerezidenţiale;
- i) reutilizarea terenurilor urbane existente pentru a încuraja locuirea în apropierea locurilor de muncă, a şcolilor, a serviciilor şi a altor destinaţii, în scopul reducerii timpilor de deplasare şi a emisiilor.
Nu avem doar o singură măsură și nu se vorbește doar despre transport. Acum apar și funcțiunile și utilizarea terenurilor. Adică, puneți mâna și proiectați/realizați spații care să nu creeze probleme și să genereze o mai bună calitate a vieții în oraș. Cumva este introdusă aici chiar ideea că administrațiile ar putea discuta/implementa/aproba și oportunitatea funcțiunilor noi și modul în care afectează diferite zone. Nici asta nefiind o chestiune nouă, dar uite că e nevoie să apară și reapară… poate se va mișca ceva.
Acum, în practică, gândidu-ne la Bucureștiul nostru, ce facem noi? Unde suntem? Păi, avem deja planul de mobilitate de ceva vreme, dar e mai mult pe hârtie. Chiar și administrația actuală are probleme de a înțelege și a implementa respectivul plan. Am mai putea face chestii simple, modificări ale hotărârilor locale, cam cum am tot zis pe aici, aici sau aici despre circulație. Dar poate astea vor fi în noul PUG, cine știe?
Dar îmi e teamă că nu vom avea astea. Vom discuta în continuare despre locuri de parcare, despre pasaje auto și taxa de parcare. Aici suntem acum, dar lucrurile se vor schimba… doar să vă uitați în lege la ZNSE sau la când trebuie este obligat Bucureștiul să implementeze anumite elemente. Repet, nu e prima și nici ultima lege care prevede chestiile astea și simpla existență a unei legi în România nu înseamnă că se și implementează ce prevede aceasta,dar…
Dar fără implementarea acestora, mai greu de primit bani europeni… nu imposibil, dar mai greu. Sigur, nu spune nimeni încă cât trebuie să faci și dacă nu ajunge doar ceva mic, ceva să bifezi că ai făcut, dar încet-încet ne mișcăm. Pentru final vă las cu articolul 19, ca să știm la ce ne gândim când facem proiectare 🙂
Art. 19.
Atât în zonele propuse spre urbanizare, cât şi în zonele deja urbanizate propuse spre regenerare, modurile de transport vor fi prioritizate încă de la faza de proiectare în această ordine: mers pe jos, mers cu bicicleta, transport public, autoturism personal. Tot din faza de proiectare vor fi prevăzute şi benzile dedicate transportului public de călători.
Ceva de citit despre subiect:
| Din Bucureşti este o serie de articole prin care vă recomand texte, evenimente sau locuri de văzut, descoperit sau citit din/despre Bucureşti. Subiectele alese vor fi din arhitectură, urbanism, dezvoltare urbană, istorie ş.a. Recomandările trebuie tratate ca simple sugestii, voi stabilind utilitatea acestora. |
