În spatele panoului publicitar

Magheru panouri publicitare

Cred că Bucureștiul trăiește în spatele panoului publicitar. Nu am descoperit asta chiar acum, știu că beneficiem de această imagine deformată de ceva vreme. Probabil din momentul în care „creativii” au descoperit exteriorul, cel mai corect spus: outdoor-ul. M-am plimbat zilele trecute pe axa nord-sud, de la Piața Romană și până la Universitate, ca să mă documentez pentru un nou tur pentru Plimbările Urbane.

Am făcut ceva poze, am descoperit lucruri interesante și m-am dus fericit acasă. Abia când m-am uitat pe imagini am remarcat că, practic, unele clădiri nu le văd deloc. În unele cazuri sunt probleme de înțelegere a arhitecturii imobilului, de modificare a percepției spațiului public, de deformare a elementelor și proporțiilor. La asta se poate adăuga și faptul că proprietarii individuali modifică totul, cum vor și cum îi duce capul.

Și, mă gândesc, orașul are un regulament de publicitate stradală, sunt precizate acolo unde, cum și cine aprobă. Nu există panouri pentru care să nu fie nevoie de autorizație, orice, cât de mic. Poate proprietarii sunt idioți și au o plăcere deosebită să se uite pe fereastră la o pânză, dar asta o pot face și în debara, fără să deranjeze pe nimeni, cu o cârpă pe față. Foarte interesant este că multe din clădiri au celebra bulină, dar pe nimeni nu pare să deranjeze încărcarea suplimentară. Și trebuie să mai aduc aminte că în multe cazuri este vorba de monumente, trecute pe lista oficială, plus zonă protejată.

Sigur, acum ceva vreme a ieșit scandal că pe noua clădire a Bibliotecii naționale era o reclamă, sigur, era un simbol biblioteca. Construcțiile de pe Magheru nu sunt. Sunt „blocuri nașpa, făcute de comuniști”, cum am auzit. Pentru tur o să găsesc o soluție, cu imagini mai vechi. Probabil că ne vom sesiza în momentul în care chiar Ateneul Român, mare simbol al orașului, va fi suport pentru „creativi”. Industria asta e înfloritoare și în alte țări și asta în ciuda faptului că nu se umplu clădirile de panouri publicitare. Probabil că oameni fini, cultivați și cu mult bun-simț avem chiar în persoanele beneficiarilor, ale celor din companiile care sunt de acord cu promovarea produselor în așa fel. Și, mergând mai departe pe lanțul trofic, parcă și cumpărătorul, cel impresionat de reclamă, parcă și el are aceleași calități (sursa foto inițială a Ateneului).

Ateneul Roman panouri publicitare

 

P.S.: Vedeți aici la ce se gândesc unii, dar întotdeauna alții, să facă cu panourile, ceva util…

4 comentarii la „În spatele panoului publicitar”

  1. Excelent finalul! Aia cu reclama pe Biblioteca Nationala, unde mai e si Ministerul Culturii, o cloceam si eu dar n-am mai apucat sa scriu. Na, acum am ramas cu pozele nefolosite 🙂

    Răspunde
    • mersi pentru completare… nu trebuie, însă, să ne facem iluzia că nu există un regulament destul de clar pentru București… nu lipsa reglementării e buba

Lasă un comentariu