Cum și cât am construit în București 2

Am început să lucrez la noi articole pentru blog și mi s-a părut decent să adaug ceva nou la seria despre cât și cum am construit în București, o serie de analize din care poate tragem și niște concluzii deștepte. Totul se bazează pe o colaborare mai veche la un doctorat și partea mea a fost realizarea unor planuri despre evoluția Bucureștiului.

În primul articol din serie vă spuneam despre planșele în care am evidențiat cât s-a construit în București de a lungul timpului. Am optat pentru 3 perioade, delimitarea fiind aleasă în urma unor discuții. La cele trei perioade inițiale (antebelic, interbelic și comunism) am adăugat un plan cu ce s-a construit după 1989. Deci avem patru planuri mari și late pe care le voi detalia și compara.

Avem 4 perioade mari și late: perioada antebelică, interbelică, comunism și post 1989. Pentru articolul de azi adaug o detaliere a celor 4 scheme. Pe toate schemele am desenat limita administrativă actuală. Îmi pare mai simplu să avem acest reper pentru fiecare perioadă, mai simplu pentru a înțelege extinderea.

Acum pot să mă uit și pe schemele ceva mai detaliate. Aceleași 4 perioade sunt reprezentate separat în fiecare imagine:

Una dintre problemele majore a fost să definesc clar unele zone centrale. Asta este și explicația pentru unele hașuri. De exemplu, antebelicul modifică preexistentul și devine dominant. Dar vine și interbelicul și acesta intervine masiv în zona centrală, în special investiții private. Deci zona este una mixtă… nu pot spune că aparține unei singure perioade.

Dacă ne uităm rapid pe scheme, se pot identifica câteva elemente definitorii pentru fiecare perioadă. Și aici o să fie detaliat și care erau zonele administrative ale Bucureștiului pentru fiecare perioadă în parte. Antebelicul transformă aproape complet suprafața totală a orașului, dar cu investiții (publice) majore în special în partea de vest și sud-vest. Interbelicul vine în completare cu investiții majore în special în partea de nord. Comunismul a intervenit în special pe zona periferică în est, sud și vest (preponderent locuire și industrie), dar și aici se poate detalia pe perioade. De exemplu, zona centrală este transfomată masiv doar în perioada anilor 80. După 1989 avem o explozie la periferie, iar investițiile sunt preponderent private.

Când s-a construit cel mai mult? Când s-a dezvoltat ce la mai mult? Cum? Ca să răspund la întrebările astea și să pot face o comparație realistă, ar trebui să iau în calcul perioade asemănătoare de timp, situație economică, sistem politic, organizare administrativă… Una este o investiție în antebelic, o investiție de genul sistematizării Dâmboviței și alta proiectul salbei Colentinei din interbelic… Este mai simplu să construiești un cartier ca Drumul Taberei în comunism sau să realizezi în perioada actuală o magistrală de metrou est-vest? Se mișcă investitorul privat mai rapid, mai bine în interbelic sau în anii de după 2010? Câte și ce fel de proiecte de dotări au fost realizate în interbelic, comparat cu perioada comunistă? E mai important un parc sau o parcelare de locuințe individuale?

Prea mulți factori de luat în discuție, dar scopul principal este să ne punem întrebări și să înțelegem contextul. Sunt multe elemente cărora pur și simplu le-am dat o interpretare personală, dar pentru care am încercat să găsesc și justificare. Urmează articole mai detaliate despre fiecare perioadă.

Articole din serie

Un comentariu la „Cum și cât am construit în București 2”

Lasă un comentariu