Zona Foisorului de foc si in special cladirea acestuia sunt probabil unele dintre cele mai cunoscute elemente ale orasului. Foisorul de foc este una dintre cladirile ce a ramas aproape neschimbata de la construirea din 1890 si pana astazi cand functioneaza ca Muzeu al pompierilor. Avem astazi o cladire industriala care a reusit sa fie integrata prin schimbarea functiunii, dar pastrand memoria locului.
Asa cum v-am obisnuit, incepem cu identificarea zonei in care se afla Foisorul de foc.
Imaginea din satelit a zonei (via Bing Maps) ne prezinta situarea Foisorului de foc la intersectia bulevardului Ferdinand I cu strada Traian. Acestea sunt arterele principale, caci in aceasta piateta converg mai multe strazi secundare: Zece Mese, Pop Gheorghe de Basesti, Vasile Stroescu si Iancu Cavaler de Flondor.Ca sa vedem cum a evoluat zona pana s-a ajuns in situatia de astazi incepem articolul cu secolul 19 inainte de aparitia constructiei foisorului.
Pe planul cadastral de la 1846, plan intocmit de maiorul Borroczyn, vedem zona unui Bucuresti inca rural. Punctul de interes este biserica Oborul vechi, in jurul acesteia constituindu-se si mahalaua cu acelasi nume. Zona se afla in apropierea Podului Targului de Afara, viitoare Calea Mosilor. Imaginea generala este formata de strazi de pamant, intortocheate, cladiri putine amplasate pe parcele mari, o imagine inca rurala a unei zone situate in propierea limitei orasului.
Planul Orascu din 1893 ne prezinta o imagine complet schimbata. Deschiderea unor noi artere, Carol I, Ferdinand I si Pache Protopopescu, conduce catre o dezvoltare de tip urban pe principiile hausmanniene. Deja putem spune ca orasul este supus unor planuri coerente de dezvoltare, cu incercari de sistematizare a intregului teritoriu. Pe plan sunt marcate cu verde bulevardele care deja existau in acei ani, iar cu rosu propunerile de trasare a unor noi artere. Podul Targului de Afara este deja denumit Calea Mosilor, pe acest plan fiind propusa si largirea acesteia.In acest an Foisorul de foc este deja construit. In 1890 a inceput constructia acestuia, finalizarea lucrarilor facandu-se in 1892. Arhitectul care a realizat planurile este George Mandrea, arhitect sef al capitalei in aceea perioada. Cladirea a avut 2 functiuni prevazute prin proiect: una era de observator pentru supravegherea incendiilor, iar cea de a doua de rezervor de apa, parte a proiectului de modernizare a alimentarii cu apa a zonei de est a orasului.
Sectiunea transversala (foto de aici) prin cladirea Foisorului de foc ne prezinta proiectul realizat de Mandrea. Fiecare etaj avea o functiune diferita, spatii pentru inginerii care se ocupa de reteaua de apa, spatii pentru garnizoana de pompieri, iar rezervorul de apa era amplasat in partea de sus. O scara conducea pompierii catre spatiul de observare, situat in exterior. Puteti vedea mai multe informatii detaliate, planuri, sectiuni si fatade, ale intregului proiect in articolul lui armyuser.
Prima imagine a Foisorului de foc este aproximativ din perioada in care a fost finalizata constructia. Poza este de la Radu Oltean de pe blogul sau Art Historia. Pe spatele pozei este trecut anul 1891, dar atunci constructia nu era inca finalizata.Urmatoarele imagini sunt din perioada 1900-1910, imagini care surprind intreaga constructie a noului foisor.
Prima imagine (sursa foto) este luata din actuala strada Iancu Cavaler de Flondor, fosta Putului.
Aceeasi imagine de pe strada Iancu Cavaler de Flondor pe o carte postala de pe blogul Orasul lui Bucur.
A treia imagine (sursa foto) din perioada 1900-1910 cu Foisorul de foc privit de pe strada Traian, dinspre intersectia cu bulevardul Pache Protopopescu. Pe fundal se vede biserica Pantelimonul nou. Foisorul de foc nu a functionat niciodata ca rezervor de apa pentru ca nu au existat pompele care sa ridice apa in rezervor. Cladirea a fost trecuta in administrarea pompierilor inca din anul 1892.
Planul cadastral din 1911 ne prezinta intreaga zona a pietei deja constituite. Zona este „urbanizata” de planurile sistematizare realizate si in realitate. Apar si cladiri de importanta precum Policlinica Regina Elisabeta cat si traseele tramvaielor. Tramvaiul era introdus in aceea perioada doar pe traseul bulevardului Pache Protopopescu facand legatura axei est-vest cu zona Cotroceniului din vest, trecand prin zona Universitatii.
O panorama a orasului din 1927 (sursa foto) ne arata modul in care s-a dezvoltat intreaga zona si directiile axelor trasate in operatiunea de modernizare. Am marcat pe imagine cateva puncte importante ale zonei cat si bulevardele Carol I, Pache Protopopescu si Ferdinand I, identificabile cu usurinta: 1.Foisorul de foc, 2.Policlinica Regina Elisabeta (azi Spital clinic de ortopedie traumatologie Foisor), 3.Biserica Oborul vechi, 4.Biserica Pantelimonul nou, 5.Biserica Greceasca, 6.Liceul Mihai Viteazu, 7.Facultatea de Instalatii
In cadrul actualului Muzeu al Pompierilor exista aceasta panorama a zonei Foisorului de foc, probabil din anii 20. In actualul muzeu fotografiatul este interzis, cum e de altfel normal intr-un muzeu care nu are nici un interes sa atraga vizitatori. Cladirea pompierilor reprezenta un punct de reper si era la vremea respectiva cea mai inalta constructie a zonei.
O imagine din anii 20 dinspre strada Traian (sursa foto) in care remarcam ca s-a introdus linia de tramvai si pe strada Traian si in continuare pe bulevardul Ferdinand pana la Gara de est. Cladirea Foisorului este modificata la partea superioara probabil in urma unor inaltari a punctului de observatie situat la exterior. In 1910 s-a oprit urmarirea incendiilor, cladirea fiind folosita doar ca post de pompieri, Postul de pompieri nr. 5 -Foisorul de Foc.
O imagine din 1929 dinspre strada Vasile Stroescu, fosta Strabuna, (sursa foto) ne prezinta mai detaliat modificarile minore suferite de cladire. Cladirea din prim plan inca mai exista, iar pe fundal si-au facut deja aparitia blocurile moderniste ce bordeaza si astazi piata.
Pe planul de sistematizare din 1935, primit de la armyuser, remarcam Piata Foisorului de Foc, ce urma sa faca parte din inelul median de circulatie. Piata era nod de legatura pe traseul largit al strazii Traian, legatura cu mai vechiul bulevard Ferdinand I. In acelasi an garnizoana pompierilor se muta din cladirea Foisorului.
In 1963 cladirea devine Muzeul National al Pompierilor. Imaginea din 1965-1970 (sursa foto) ne arata modificarile aduse constructiei. imaginea este tot de pe strada Iancu Cavaler de Flondor de la etajul unui imobil. In partea superioara au aparut balcoane pentru ca vizitatorii sa poata admira panorama orasului. Din pacate astazi este extrem de dificil sa iesi pe acele balcoane, personalul muzeului declarand ca „sunt folosite de noi, cand avem treaba”.
Planul cadastral din 1974 ne prezinta situatia zonei asa cum era ea in plina perioada comunista si la putina vreme dupa ce Foisorul de foc devenise muzeu. Zona nu este afectata de „realizarile socialiste” care se impuneau pe Calea Mosilor din imediata vecinatate. Este remarcabil faptul ca aceleasi contructii cat si tesutul urban s-au pastrat nealterat. Apare in imediata vecinatate a muzeului si un spatiu verde amenajat, probabil inca din vremea cand se transformase in muzeu.
O imagine tot din perioada 1974-1975, de pe Bukresh Blog. Poza este dinspre strada Zece Mese si se pot observa pe fundal imobile moderniste ce mai exista si astazi. In stanga se poate vedea un colt din spatiul verde amenajat in continuarea intrarii muzeului.
Planul cadastral din 2011 ne arata situatia neschimbata de astazi. Practic intreaga zona si-a pastrat structura incepand cu dezvoltarea hasmanniana de la sfarsitul secolului 19. Sigur ca multe cladiri vechi au fost demolate pe parcurs, dar imaginea generala este cea de la sfarsit de perioada interbelica. Zona nu a fost afectata de demolarile comuniste, iar constructiile care au aparut dupa 1990 sunt putine la numar. Dupa 2000 au aparut cateva constructii care sunt contrastante din punct de vedere al inaltimii, materialelor de finisaj cat si al calitatii arhitecturale. Insa acestea sunt putine la numar si in general adiacent zonei analizate.Prin intermediul catorva imagini aeriene, furnizate de Raiden de la Rezistenta Urbana, putem vedea intreaga zona a Foisorului de foc.
O imagine aeriana dinspre Calea Mosilor, de la intersectia strazii Traian cu aceasta. Foisorul de foc inca domina zona prin inaltimea sa, chiar daca isi fac aparitia si constructii mai noi care incearca sa schimbe imaginea de ansamblu. In prim plan regasim biserica Pantelimon nou si casele ce formeaza fosta mahala.
O imagine aeriana dinspre strada Zece Mese. Chiar langa foisor se remarca cladirea fostei policlinici Regina Elisabeta. In plan secund apare un bloc nou, pe bulevardul Ferdinand I, care „concureaza” inaltimea actualului muzeu al pompierilor. Fundalul este „asigurat” de zidul blocurilor de pe bulevardul Mihai Bravu.
O imagine aeriana detaliata tot dinspre strada Zece Mese. Imaginea furnizata de Raiden de la Rezistenta Urbana, ne arata si balcoanele inaccesibile vizitatorilor muzeului. Un muzeu precum cel al Foisorului de foc ar trebui sa manifeste o deschidere mai mare catre vizitatorii sai. Sigur ca exponatele sunt importante pentru un muzeu, dar cred ca si posibiliatea de a privi orasul de sus ar putea fi un motiv in plus pentru a-l vizita. Aparent lucrurile simple sunt greu de luat in calcul in cresterea atractivitatii unui obiectiv public. |
| Foisorul de foc privit dinspre strada Zece Mese |
 |
| Foisorul de foc privit dinspre strada Traian |
 |
| Foisorul de foc privit dinspre strada Pop Gheorghe de Basesti |
 |
| Foisorul de foc privit dinspre strada Iancu Cavaler de Flondor |
Patru imagini de la nivelul strazii in care am incercat sa surprind intreaga piata generata de constructiile din jur, circulatiile existente si avand ca punct de interes Foisorul de foc. Astazi piata este doar un spatiu dominat de circulatii, cu un spatiu verde complet izolat si situat intre circulatii carosabile. Piata este improriu spus, dar in general pietele bucurestene sunt doar intersectii ale unor circulatii. Functiunile ce incerca sa se dezvolte in zona, asa cum este o saormerie, incerca „sa castige” cat mai mult din spatiul de circulatie, atat pietonal cat si carosabil, sugerand poate in mod practic, ca zona se poate dezvolta catre o crestere a spatiului dedicat omului si nu automobilului.
Un extras din PUG Bucuresti, inca in „functiune”, ne arata la scara mare cum se prevede dezvoltarea zonei. Piata Foisorului de foc va face parte din proiectul largirii strazi Traian, marcata ca traseu pe plan. Se continua practic ideea acelui inel median din planul de sistematizare din 1935, dar probabil la alte dimensiuni ale profilului strazii. Inca nu se stie daca sau cand se va face, asta pentru ca planificarea nu este o calitate a administratiei noastre. Pe de alta parte nu se stie daca aceasta largire va face parte din noul PUG, cel la care s-a inceput lucrul, un pic cam tarziu si din punctul de vedere al unei legi nerespectate in general. Faptul ca aceeasi specialisti vizionari, care au intocmit primul PUG, lucreaza la proiect, ma face sa cred ca lucrurile vor ramane „cum am stabilit”, deci la fel. Ramane totusi de vazut cum si ce se doreste, atunci cand se va face ceva practic.Prin prezentarea acestei „viziuni” a PUG Bucuresti trecem la propunerea gandita de biroul nostrude proiectare. Am incercat o regandire a zonei din punct de vedere al circulatilor, cu scopul clar de a imbunatati spatiul public. Si prin spatiul public ma refer la cel folosit in mod direct, fara „elemente mecanice” interpuse. Deci vorbesc despre spatiul pentru pieton, om sau locuitor al orasului, oricum ati vrea sa-l denumiti.
Propunerea biroului nostru vizeaza crearea unei piete pietonale in jurul Foisorului de foc. Circulatia carosabila este deviata astfel incat sa devina predominanta circulatia pietonala in noua piata a muzeului. Sub piata pietonala am gandit un parcaj public subteran cu acces dinspre strada Zece Mese. Terenul liber din zona primeste o noua functiune, comerciala. Mi-am imaginat o terasa de mici dimensiuni care sa aiba vedere catre muzeu si catre piata pietonala noua. Pe toate circulatiile carosabile am marcat sensul de mers pentru simplificarea intelegerii modului in care am deviat circulatia. Exista trasee speciale pentru transportul in comun, pentru tramvaie si troleibuz/autobuz. Pe strada Traian exista un tronson unde cele trei mijloace de transport „impart” culoarul unic. Circulatia principala pe strada Traian, sensul dinspre Calea Mosilor, este deviata pe strada Olari pana la intersectia cu bulevardul Pache Protopopescu.Pentru a intelege mai usor propunerea generala, iata cateva imagini aeriene cu intreaga zona remodelata.
Imagine aeriana cu Piata Foisorului de foc privita dinspre strada Iancu Cavaler de Flondor(jos), strada Traian (stanga, „traversand” imaginea de sus in jos) si bulevardul Ferdinand I („traversand” imaginea de la stanga la dreapta).
Imagine aeriana cu Piata Foisorului de foc privita dinspre strada Pop Gheorghe de Basesti(dreapta) si bulevardul Ferdinand I (stanga, „traversand” imaginea de sus in jos).
Imagine aeriana cu Piata Foisorului de foc privita dinspre strada Zece Mese (dreapta) si strada Traian(stanga, „traversand” imaginea de sus in jos).
Imagine aeriana cu Piata Foisorului de foc privita dinspre bulevardul Ferdinand I (jos, „traversand” imaginea de sus in jos).Scopul principal a fost un spatiu pietonal care sa „conlucreze” cu muzeul, element dominant al zonei. Am optat pentru propunerea de refacere a culorilor initiale ale muzeului, asa cum apare in primele imagini din perioada 1900. Spatiul comercial, sub forma unei terase, cred ca este cel mai potrivit pentru cresterea atractivitatii intregii piete. Am amplasat si cateva vehicule ale pompierilor, elemente care pot crea impresia, poate un pic exagerata, ca in orice moment acestia sunt pregatiti sa intervina intr-un incendiu.
Imagine Foisorul de foc privit dinspre bulevardul Pache Protopopescu in lungul strazii Traian.
Imagine Foisorul de foc privit de pe strada Iancu Cavaler de Flondor.
Imagine Foisorul de foc privit de pe strada Vasile Stroescu.
Imagine Foisorul de foc privit de pe bulevardul Ferdinand I, cu spitalul Foisor in stanga.
Imagine Foisorul de foc privit de pe strada Traian, tronsonul dinspre Calea Mosilor.
Imagine Foisorul de foc privit dinspre strada Zece Mese, in prim plan accesul catre parcarea publica subterana.
Imagine Foisorul de foc privit de la terasa propusa, vedere catre muzeu si piata pietonala.
Imagine Foisorul de foc privit de la terasa propusa, vedere catre muzeu si piata pietonala cu vehicule de epoca.Pentru final am pastrat patru imagini cu noua Piata a Foisorului de foc, avand ca fundal cladirile reale. Cam asa ar trebui „sa se vada” spatiul imaginat. Cred ca va veni momentul in care spatiul public va fi amenajat simplu, eficient si functional, fara a se arunca banii pe butaforii si cu gandul doar la modul de viata modern intr-un spatiu urban civilizat.
Imagine Foisorul de foc privit de pe strada Traian, tronsonul dinspre bulevardul Pache Protopopescu.
Imagine Foisorul de foc privit dinspre strada Zece Mese in prim plan accesele in parcarea subterana.
Imagine Foisorul de foc privit dinspre strada Gheorghe Pop de Basesti.
Imagine Foisorul de foc privit de pe bulevardul Ferdinand I si dinspre strada Vasile Stroescu.
asta-i încă o zonă la care nu m-am gîndit c-ar merita mai mult!
@hm…pai toate zonele meita mai mult :)…nu inteleg la ce te referi cand zici ca e izolata…nu am gandit pietonalul pentru a fi plin de oameni, in nici un caz…e doar o piata mica, cu un muzeu, pe care o folosesc in principal cei din zona…eu zic ca ar fi frumos sa stam sa bem o bere la terasa propusa, intr-o zona linistita :)…trebuie sa ne obisnuim sa intelegem ca un spatiu pietonal de "succes" nu e facut doar pentru a fi plin ochi de oameni…e o mica piata in mediul urban, atat… in cazul saormeriei, chiar nu cred ca deranjeaza, dar astazi nu are un spatiu decent in fata, trotuarul fiind prea mic, masini fiind parcate in fata ei, blocand oricum circulatia
Un DA hotărât acestui nou proiect al d-lui Popescu, care redă oraşul cetăţenilor nemotorizaţi! Am o întrebare : unde este fântâna arteziană alimentată cu apa din rezervor? :)
@army…am vazut articolul tau…foarte bune plansele, m-ar fi ajutat mult cand am construit foisorul…pus deja si link 🙂
> Un extras din PUG Bucuresti, inca in "functiune", ne arata la scara mare cum se prevede dezvoltarea zonei. Piata Foisorului de foc va face parte din proiectul largirii strazi Traian, marcata ca traseu pe plan. Se continua practic ideea acelui inel median din planul de sistematizare din 1935
nu ştiu, e vina mea… m-am obişnuit ca pietonalele să fie pline. Ai dreptate; e mare, mare nevoie de insule dintr-astea!
@mihai turcu…in PUG sunt prevazute si alte doua inele de circulatie, intre Stefan cel Mare si centura, ca sa ma exprim simplu…din pacate nu prea sunt o prioritate, incepandu-se timid "lucrul" la unul dintre ele, pe ici pe colo…am mai vorbit de aceste inele si in articolul despre Buzesti Berzei concluzie…deocamdata neavand un proiect pentru largirea asta, nici nu pot sa-mi dau cu parerea despre asta, dar ca principiu si mie mi se pare ca ar trebui alte moduri de dezvoltare a orasului
@hm…probabil ca inca "gandim" ca orice se face trebuie sa fie "cel mai mare si mai tare"…si ca sa fac asa o legatura, lucrurile ar trebui sa fie "simply" 🙂
Şi piramidele erau mari şi tari…
Bravo! Imi place ideea in sine, cat si modul in care ai rezolvat problemele de perspectiva. Unii nu inteleg ca spatiul pietonal poate sa fie si intim, local, nu sufocat de o turma de cumparatori grabiti.
PS.
@Marivs…mersi…imi dau seama ca inca percepem spatiul urban doar ca pe o aglomerare de cladiri si ce a ramas in jurul lor e la voia intamplarii…cateodata mi se pare ca partea de evolutie e cam lunga, dar vreau sa pun cat mai multe informatii ca sa se vada cum s-a ajuns la situatia de astazi
salut. Foarte interesant articol. Am o intrebare: cumva planul Orascu 1893 si cel cadastral din 1974 sunt disponibile si pt public? merci anticipat
@axelanti…intra la sectiunea de contact, lasa un mail si iti trimit…unele nu sunt la rezolutie foarte buna sau complete
Sa înțeleg din soluția de circulații propusa ca liniile de troleu 79 și 86 nu vor mai exista?!
Ca toate relațiile de stânga din Calea Moșilor spre b-dul Ferdinand și Sos Iancului se vor rezolva doar prin intersecția Dacia+Eminescu+Moșilor și Carol+Moșilor?!
Rușinica domnule urbanist! Sunteți la fel de vizionar „ca aceeași specialiști vizionari” profesorii dvs. din facultate.
nu stiu de unde ati tras concluzia ca dispar troleibuzele, dar pot spune ca se pastreaza toate traseele transportului in comun…Calea Mosilor nu apare in propunerea mea, deci nu pot raspunde acelei afirmatii, nefiind parte din proiect…nu m-am declarat niciodata vizionar, dar va multumesc pentru apreciere 🙂
Nu va suparăți, dar puteți sa marcați pe planul dvs. traseele troleelor astfel încât sa va susțineți propunerea?
Încercați și veți vedea ca conform cu propunerea dvs este imposibil ca troleibuzele sa facă relația de stânga pe traseul actual dinspre bulevardul Dacia-strada Traian spre bulevardul Pache Protopopescu-Matei Vodă-Popa Nan. Si nici o deviere a lor pe străzile Dimitrie Onciu și Olari nu este posibila datorita modului în care ați configurat intersecția Traian Pache Protopopescu.
Cat despre Calea Moșilor, știu ca nu apare în propunerea dvs. dar face parte din contextul de analiza al zonei analizate. Cum puteți sa propuneți închiderea străzii Zece Mese fără sa analizați impactul asupra circulației pe Calea Moșilor?!
Nu știu unde locuiți, dar îmi este clar ca nu ați fost în zona nici măcar 2 ore ca sa înțelegeți ce se întâmpla acolo și ați desenat doar niște planșe frumoase cu concluzii trase din planuri. Exact la fel ca vizionarii care au trasat drumuri și spații verzi și zone de protecție în PUG doar după planul scara 1:10000 fără sa țină cont de realitate. Niște vizionari ce mai.
nu ma supar deloc…traseul mijloacelor de transport in comun (autobuz+troleibuz) continua de la intersectia Mosilor/Eminescu/Traian pe str Traian pana in piata Foisorului de foc (se vede pe plan o banda de circulatie destinata doar acestora, chiar daca nu am marcat-o special)…din piata traseul continua pe culoarul liniei de tramvai pana la intersectia cu Protopopescu…stanga se face pastrand directia liniei de tramvai (peste tot fiind cale dubla) catre Popa Nan…pe acest sens pe str Traian circula doar transportul public restul traficului fiind deviat pe D. Onciul si Olari…str Zece Mese nu este inchisa, ea nu mai ajunge pana la Foisor, dar tot traficul este deviat pe D. Onciul pana la intersectia cu Ferdinand de unde se poate merge stanga/dreapta/inainte…propunerile pe care le fac sunt doar concepte nicidecum solutii clare…unele sunt chiar utopii, dar suntem doar in spatiul virtual, deci ar trebui sa le tratati ca atare eu neavand pretentia ca pot rezolva problemele de care se ocupa in realitate mai multe specialitati…in „problema” pe care o aveti cu vizionarii respectivi va rog sa-i contactati direct pentru ca eu nu am nici o legatura cu ei si nu pot sa va raspund in locul lor…va invit sa participati la un traseu din cadrul Plimbarilor Urbane, traseu care trece si prin zona aceasta pe care spuneti ca nu am vazut-o 🙂
Foarte interesanta propunerea. Stau in zona si cred ca este foarte practica solutia. Probabil ca ar fi nevoie de un semafor la intersectia Ferdinand-Olari. M-ar interesa un plan urbanistic al zonei. Nu reusesc sa gasesc pe net…
mulţumesc, în ce priveşte semaforul, nu am intrat niciodată în astfel de detalii, e cam mult pentru o propunere virtuală… nu cunosc vreun PUZ realizat pentru piaţă, deci singura reglementare ar fi PUG Bucureşti, documentaţie pe care o găseşti pe site-ul Primăriei generale (parcă pmb.ro)… poate s-a făcut ceva între timp, având în vedere extinderea spitalului, dar eu nu am informaţii…
Un proiect mediocru ca si altele de altfel din Bucuresti
Salut vroiam sa te intreb de unde ai facut rost de urmatoarele harti:
planul Borroczyn
Planul Orascu
planurile cadastrale 1911(in calitatea aia superioara) si cel din 1974?
intră pe pagina de contact şi trimite-mi un mesaj cu planurile care te interesează… sunt destul de mari, dar ţi le pot trimite
Foarte interesant ! Locuiesc in apropiere, pe B-dul Ferdinand I lângă Biserica Greacă și consider că zona aceasta istorică a orașului merită să fie mult mai mult pusă în valoare.
Foisorul face parte din istoria orașului nostru și nu este destul de cunoscut și apreciat.
Imaginile construcției la origine arată cât de frumos era, ar putea fi renovat la fel, piața aranjată cu terase și flori ar deveni extrem de șarmantă.
Nu locuiesc numai aici, trăiesc de 25 de ani între Paris și București, am călătorit mult și mă miră întotdeauna cum de noi nu ne dăm seama de lucrurile frumoase pe care le avem și ne interesăm prea puțin să le îngrijim și să le punem in valoare.
Avem impresia că în altă parte e întotdeauna mult mai grozav decât la noi, nu neapărat, doar că au grijă de ele.
Proiectul Dvs m-a făcut să visez. Sper ca intr-o zi să îl văd realizat !