Domnul Dobrescu si structurile de cazare

Saptamana asta l-am rugat pe domnul Dobrescu sa ma ajute in lucrul la propunerea de modificare a zonei alese de voi in urma primului sondaj. I-am cerut domnului Dobrescu sa faca o plimbare prin zona si sa isi foloseasca spiritul de observatie. Speram sa descopere lucruri ascunse sau speciale pe care sa le pot folosi in propunere. Din pacate domnul Dobrescu a fost o mare dezamagire. Nu numai ca nu a descoperit nimic, dar nici macar nu a ajuns pana la Eroilor, calatoria sa schimbandu-si complet destinatia.
Sa vedem totusi ce i s-a intamplat domnului Dobrescu si ce a putut sa-l faca sa nu isi tina promisiunea de a da o mana de ajutor.
Asa cum a promis dumnealui a plecat inca de dimineata catre zona Eroilor – Piata Operei ca sa studieze la fata locului „atmosfera”. S-a decis sa ia autobuzul care il lasa fix la Piata Operei. Cum mergea absolut linistit, aproape motaind pe scaunul cald, brusc i-a atras atentia o constructie aflata in imediata apropiere a bulevardului Victoria Socialismului. Cladirea de care imi povesteste este un hotel aflat chiar langa fostul magazin Junior, actualmente tribunal. E o cladire noua fara nici un lucru deosebit, dar domnului Dobrescu i-a atras privirea prin „estetica” ce se incadra perfect intre blocurile socialiste si tribunal.
Domnul Dobrescu a uitat complet ca avea o treaba de facut si a coborat ca sa vada mai de aproape realizarea arhitectului. A avut o mica surpriza constatand ca e un hotel si ca pe intreg Mircea Voda e dealtfel plin de hoteluri.

O imagine din satelit cu toate hotelurile vazute de domnul Dobrescu.

Domnul Dobrescu a fost extrem de surprins de ce si-au ales atatea hoteluri amplasamentul chiar in aceasta zona. Ce i se pare ciudat e ca zona nici nu arata foarte bine dupa demolari si nu prea s-au facut nici amenajari publice. O fi vadul bun pentru hoteluri caci alt atuu inafara de apropierea de centru, nu a reusit sa identifice nici domnul Dobrescu. Oricum se vede ca fiind concurenta acerba, prima impresie conteaza foarte mult si probabil patronii hotelurilor au ales cu totii arhitecti unul si unul. Fiecare hotel in parte probabil si-a propus sa fie un exemplu de arhitectura de bun gust si modernitate. Jocul cu volumele, materialele de lux si in special conceptul de arhitetura probabil il pune pe potentialul client in dificultate, nestiind unde sa-si petreaca sejurul.
Domnul Dobrescu m-a intrebat foarte serios daca in cazul acestor „minuni ale arhitecturii” s-au contractat si arhitecti. O alta intrebare a fost daca se mandresc cu realizarile lor. Nu am stiut ce sa-i raspund domnului Dobrescu, dar sunt ferm convins ca au existat arhitecti in cazul fiecarei cladiri pentru ca legea impune intocmirea proiectelor de catre arhitecti cu drept de semnatura.
Ca sa putem intelege exact ce perle rare ale arhitecturii se intampla sa ne intampine pe strada Mircea Voda, iata cateva imagini panoramice de pe Google Maps

Primul hotel care i-a atras atentia domnului Dobrescu
Doua hoteluri „vecine”
Un alt hotel pe strada Mircea Voda
Hotel la intersectia cu Matei Basarab

In incheiere domnul Dobrescu si-a cerut scuze ca nu a mai reusit sa ajunga „sa studieze” zona viitoarei propuneri, dar a simtit ca poate si altii doresc sa cunoasca aceste noi realizari ale arhitectilor romani, exemple ce pot chiar promova atat de incercatul si astazi inexistentul turism din Bucuresti. Domnul Dobrescu va urmari cu interes si speranta „umplerea” si a celorlalte  terenuri din zona cu alte cladiri reprezentative si avand in vedere ca si statul poate sa concureze cu succes aceste realizari va invita sa vedeti viitoarea biblioteca nationala (amplasata la intersectia cu Victoria Socialismului catre Dambovita). Poate peste 50 de ani o sa dam exemplu unul dintre hotelurile acestea sau chiar biblioteca.

13 comentarii la „Domnul Dobrescu si structurile de cazare”

  1. @popescu: dimpotriva, trist e ca se poate mai mult. mie imi place arhitectura de/cu sticla, si sunt destule proiecte din bucuresti care imi plac. astea sunt realmente oribile.

    Răspunde
  2. @alexandru mircea…nu stiu daca practic se poate acum mai mult, cred ca si in domeniul asta e nevoie de o tranzitie mai lunga pana la atingerea unei arhitecturi de calitate sau macar "rezonabile" care sa nu maltrateze ochiul…nu e o problema de materiale(sticla sau metal) in exemplele domnului Dobrescu ci de concept sau mai degraba lipsa lui

    Răspunde
  3. O facilitate deosebita pentru atragerea de vizitatori din strainatate este includerea unui script de traducere instantanee a sitului dumneavoastra in peste 30 de limbi de circulatie internationala. Tot ce trebuie sa faceti este sa includeti un mic cod, oriunde in paginile site-ului dumneavoastra.
    Răspunde

  4. de curiozitate si in contextul enumerarii unor cladiri caracterizate ca urate: imi puteti poate exemplifica impactul pe care o cladire 'frumoasa'l-ar putea avea asupra bukreshului (adik atat printr-o cladire existenta cat si calitatile acesteia–alea estetice) si..nu in ultimul rand: in ce mod si in ce grup s-ar putea face un sondaj care sa confirme respectiva 'frumusete'? (adik cine decide, pentru cine si dc..cu ce intentii/ idealuri, etc etc)
    Răspunde

  5. @Ioana…ce inseamna "frumos" in arhitectura este un subiect de discutie foarte complicat si daca urmariti m-am ferit sa folosesc termeni din aceasta categorie…in urmatoarele postari voi avea si analize ale unor cladiri, strict din punct de vedere arhitectural, si am putea discuta atunci mai mult pe tema ce inseamna o cladire "frumoasa" sau mai exact ce apreciez eu sau domnul Dobrescu la o cladire…pana la urma si arhitectura este o treaba de gust, fiecare cladire putand crea discutii privind calitatile ei…cat priveste standardele impuse printr-o franciza este foarte adevarat ca exista, dar ele se refera in primul rand la servicii, calitatea lor,amplasament etc si nu neaparat la aspectul exterior…dintre hotelurile prezentate stiu ca NH Hotels este un lant hotelier si pe site-ul(https://www.nh-world.com/nhworld/ServiceMgr?cmd=INDEX&Idioma=2) lor puteti gasi o varietate de cladiri in care isi au hotelurile, deci trag concluzia ca nu exista nici in cazul acestui lant hotelier o imagine exterioara standard…precizez ca nu fac reclama lantului hotelier, dar e interesant de vazut cum arata si in alte locuri 🙂

    Răspunde
  6. for popescu: daca retin corect am si spus ‘majoritatea’, nu toate-majoritatea ca business-share din piatza hoteliera (Sheraton, Hilton, Mariott, Hyatt, etc). Dupa ’45 a existat o oarecare tendinta de uniformizare si standardizare si in cazul hotelurilor, ca si in cazul locuintelor; worldwide. Conform unor norme si standarde. (pot da referinte din literatura; informatia cu pricina eu o am dintr-un proiect de research de la fosta mea facultate, intreprins de un nr de colegi si profesori-in contextu urbanizarii postbelice din olanda, frantza, marea britanie si suedia cu accentu' pe new towns; new leisure towns, new peripheries, etc)
    Răspunde

  7. @Ioana…va veni si acel articol despre "frumos" in arhitectura, sper ca viitoarea discutie sa fie "normala" :)…nici eu nu sunt de acord cu reglementarile excesive, mai ales intr-o tara unde pare imposibil sa respecti o lege, dar e nevoie si de oameni care sa fie educati in spiritul respectarii si interpretarii in spiritul legii…mai spun odata ca cele 3 "elemente" beneficiar-proiectant si administratie trebuie sa fie si ele educate sa conlucreze…evident ca ar trebui sa apara si al patrulea actor, societatea civila, cu aceeasi educatie…mai avem de asteptat pana atunci 🙂

    Răspunde

Lasă un comentariu