Pe bulevardul Ferdinand I

intro-propunere-bulevard-FerdinandDupă o relativă perioadă de vacanță mă întorc cu o nouă propunere de refacere virtuală a Bucureștiului într-o zonă pe care am mai abordat-o în trecut. Astăzi vă propun să descoperiți o refacere pe bulevardul Ferdinand I, în apropierea Foișorului de foc. De data aceasta vă propun o discuție despre transformarea virtuală a rondului format de bulevardul Ferdinand I cu străzile Horei și General Dimitrie Salmen, o zonă istorică a Bucureștiului, situată în cadrul inelului central de circulație.

aerian-satelit-propunere-bulevard-FerdinandZona aleasă se găsește în aria centrală a Bucureștiului, în partea de est (sursa foto fundal). Amplasamentul este pe bulevardul Ferdinand I, una dintre axele de tip haussmannian apărute la sfârșitul secolului 19. Bulevardul Ferdinand I face parte din axa est-vest a Bucureștiului, fiind legătura (prin bulevardul Carol I) între zona centrală și Gara Obor (gara din estul orașului). Bulevardul traversează o zonă tradițional bucureșteană, fondul construit și rețeaua stradală fiind generate în acestă formă în mare parte în jurul anului 1900. Majoritatea clădirilor au funcțiune rezidențială, predomină locuințele individuale, dar există și intervenții din perioada interbelică și postdecembristă prin locuințe colective cu regim crescut de înălțime. Funcțiunile secundare ale zonei sunt învățamânt (în special pe bulevardul Pache Protopopescu), sănătate (spitalul prof. dr. Dimitrie Gerota) și servicii, birouri și mic-comerț.

Folosind funcția Google Street View puteți descoperi destul de simplu cum se prezintă astăzi zona. Rondul este traversat de bulevardul Ferdinand I, transportul public fiind prezent prin rețele de tramvai și troleibuz. Chiar în rond există și o stație de tramvai. Clădirile sunt în general cele din perioada Belle-Epoque, cu o arhitectură coerentă la nivelul întregii zone. Starea clădirilor este în general bună, din ce se poate vedea la o vizită prin zonă, existând, în mod evident, și clădiri aproape în ruină. Există și câteva inserții din perioada interbelică și postdecembristă, majoritatea cu funcțiunea de locuire colectivă. În acest moment rondul este dominat de noua clădire Evocasa Selecta, aceasta fiind ultima investiție din zonă.

Spațiul public nu are o amenajare deosebită, rondul având scuaruri întreținute decent. Profilul stradal este cel tradițional, aproape fără nicio intervenție de modernizare. Ce am putut descoperi la scurtele vizite sunt mai multe elemente caracteristice fostelor zone de mahala: atmosferă liniștită, aproape rurală pe strazile lăturalnice, bulevardul este doar un coridor de circulații, puține funcțiuni publice sau care să transforme aria într-un punct de interes local sau chiar zonal, preponderent zonă rezidențială cu locuințe individuale, dezvoltări ale unor construcții noi cu funcțiunea de locuire, în proximitate există instituții de învățământ importante și Foișorul de foc (punct de interes).

Ca de obicei, voi încerca să prezint și scurta evoluție a zonei. În felul acesta poate putem înțelege mai bine modul în care s-a transfomat Bucureștiul și care pot fi posibilitățiile viitoare de dezvoltare. Din păcate nu am găsit fotografii din trecut, astfel că voi prezenta evoluția bazându-mă doar pe planurile din diferite perioade.

Bucuresti-plan-1852Pornim de la planul Bucureștiului de la 1852, plan întocmit de maiorul Borroczyn. Destul de dificil de a identifica exact amplasamentul actualului rond. Sigur că la vremea respectivă nu există reperele actuale importante: bulevardul Ferdinand I, Foișorul de foc sau amenajările urbane de astăzi. Zona era la marginea orașului, dacă putem considera Bucureștiul acelor vremuri un oraș, fiind o mahala în plină dezvoltare. Pe plan sunt marcate bisericile din zonă, acestea fiind aproape unicul reper de identificare. Există și unele strazi, mai degrabă căi de comunicare, cum ar fi Podul Târgului de afară (Calea Moșilor actuală) și Calea Iancului (parțial pe traseul actualului bulevard Pache Protopopescu și șoseaua Iancului).

Rondul nostru este situat aproximativ la intersecția unor străzi de mahala, pe un maidan, între biserica Oboru vechi și Oborul de vite (dispărut de multă vreme). Mahalaua este situată între axe importante ale orașului, în apropierea zonei comerciale a Oborului. În apropiere se remarcă și marginea orașului, Bariera Iancului fiind situată pe viitoarea șosea Mihai Bravu. Parcelele sunt de dimensiuni mari, probabil cu grădini plantate și construcții de dimensiuni reduse. Bucureștiul era un sat, iar zona noastră, situată la margine, avea cu atât mai mult acest caracter rural.

Bucuresti-plan-1871Facem un mic pas înainte și descoperim pe planul Bucureștiului de la 1871, întocmit de maiorul Pappasoglu, o zonă destul de puțin schimbată. Se păstrează aceleași repere: bisericile, oborul de vite, Calea Moșilor (acum cu denumirea schimbată) și Calea Iancului. Se observă mici modificări la nivelul tramei stradale și o îndesire a construcțiilor pe circulațiile principale. Nu putem discuta încă de bulevarde, abia apărea la Universitate un mic tronson, Bucureștiul fiind încă departe de modificările aduse de dezvoltarea urbană modernă. Perioada este una de tranziție, atât pentru oraș cât și pentru zona aceasta, urmând însă modificări radicale.

Bucuresti-plan-1895Planul Bucureștiului de la 1895-1899 ne arată schimbările majore aduse de implementarea sistemului de bulevarde. Pe lângă apariția axelor principale Ferdinand I și Pache Protopopescu se poate remarca și modificarea străzilor adiacente. Acestea au fost îndreptate, le-a fost modificat traseul, profilul sau au apărut străzi complet noi. Deja putem recunoaște reperele de astăzi ale zonei: rondul este aproape definitivat, Foișorul de foc și alte piețe publice. Privind parcelarul se observă și aici modificări: suprafețe mult reduse față de situațiile anterioare, deschideri mai mici, dar către o circulație. Construcțiile încep să fie amplasate conform unei tipologii urbane, chiar dacă există un caracter rural dominant. În lungul bulevardelor noi create avem destule maidane care urmează să fie ocupate.

Bucuresti-plan-1911Modificările treptat implementate pot fi văzute și pe planul Bucureștiului de la 1911. Doar după o scurtă perioadă unele zone din mahala s-au dezvoltat rapid și oferă chiar o imagine urbană, atât cât era posibil în Bucureștiul acelor ani. De remarcat că parcele care să aibă grădini de legume au rămas extrem de puține, clădirile încep să domine suprafața și crește astfel densitatea în zonă. Este perioada în care se introduce transportul public și la periferie, tramvaiul apare mai întâi pe bulevardul Protopopescu, dar va fi dezvoltat și pe Ferdinand I. Fosta mahala este conectată la viața orașului, la zona ultra-centrală, păstrându-și caracterul rezidențial pronunțat.

Bucuresti-vedere-aeriana-1927Pe vederea aeriană din 1927 putem distinge modul în care s-a trasformat zona. Aproape nu mai există parcele neconstruite, clădirile crează o densitate de zonă rezidențială de periferie și urmează să dispară și unele funcțiuni importante (Oborul de vite). Rondul nostru de pe bulevardul Ferdinand I este aproape complet realizat. Străzile ce converg spre acesta au aproape configurația actuală, pe bulevard există deja plantație de aliniament matură. Aproape toate parcelele din rond sunt construite, unele construcții respectând doar alinierea de la stradă.

Bucuresti-plan-1974Planul cadastral al Bucureștiului de la 1974 ne arată o imagine urbană aproape identică cu cea actuală. Nu știu dacă e bine sau rău, dar sunt 40 de ani de atunci și, poate, prin unele locuri se simte nevoia de schimbare. Rondul nostru este în aceeași condiție ca cea de astăzi, modificări fiind doar pe parcela pe care s-a construit în 2010 Evocasa Selecta, pe colțul din nord unde funcțiunile actuale sunt diferite (o spălătorie auto și o benzinărie) și pe cel de vest unde s-au demolat câteva clădiri. În 1974 sunt reprezentate pe plan și spațiile verzi din rond, un pic diferite ca amenajare față de ce am găsit astăzi în oraș. Se observă liniile transportului public, ale tramvaiului și pe bulevardul Ferdinand I (la vremea respectivă bulevardul Dimitrov).

Zona Foișorului de foc, a rondului nostru de pe bulevardul Ferdinand I și a bulevardelor de sfârșit de secol 19 nu a fost afectată de dezvoltarea construcțiilor din perioada comunistă. Există doar mici intervenții punctuale în zonă, totul fiind încă protejat de tranformările masive ale arterelor din vecinătate: Calea Moșilor, șoseaua Iancului sau șoseaua Mihai Bravu. Acest tronson al axei est-vest a orașului nu a intrat în realizările de reconfigurare a Bucureștiului în perioada anilor 70-80 și a reușit să își păstreze caracterul tradițional. Din fericire pentru această zonă. Transformările postdecembriste sunt relativ mici, adesea doar pe proprietăți private.

După scurta privire asupra evoluției zonei puteți vedea ce mi-am închipuit eu pentru modificare virtuală a rondului de pe bulevardul Ferdinand I.

plan-propunere-bulevard-FerdinandPropunerea mea de refacere virtuală a rondului de pe bulevardul Ferdinand I are ca idee principală crearea unui spațiu care să devină punct de interes local, dar și zonal. Evident că toată propunerea trebuie văzută ca o continuare a celei de la Foișorul de foc. În primul rând am propus edificarea unor clădiri pe toate parcelele din rond, iar pentru asta au dispărut benzinăria și spălătoria auto (în nord-est) și structura abandonată din sud-vest. Pe aceste parcele am pus clădiri noi cu funcțiuni diverse. Clădirile din nord-est, cele două care închid frontul stradal, le văd cu funcțiuni publice, comerț și restaurant, cafenea. Fiecare construcție are câte o curte generoasă, iar vegetația ar trebui să fie percepută și din stradă.

Toate construcțiile noi au terase-grădină, iar clădirea de pe bulevard din partea de sud-vest ar putea avea funcțiunea mixtă, birouri și locuințe. În spatele ansamblului Evocasa Selecta, în sud-est pe strada Horei, am demolat două clădiri aflate în stare de degradare și am propus noi construcții cu funcțiuni de comerț la parter, înspre stradă. Pe toată parcela apare o nouă funcțiune, o grădină publică. Nu este vorba de un parc, ci de o idee care este astăzi foarte la modă prin vest, grădini urbane în care sunt plantate legume și fructe. Dacă vreți să vedeți ceva apropiat de această idee, puteți face o vizită în cartierul Pajura. Parcela ar putea fi împărțită în loturi de mici dimensiuni, închiriate celor interesați de activitatea de grădinărit și „agricultură” la scară redusă. Unele loturi ar putea fi administrate și utilizate de unitățile de învățamânt din zonă, școli sau licee. S-ar putea face ore de curs în grădină, vizite ale elevilor și ar putea fi amenajate chiar laboratoare și alte spații necesare în noua clădire de pe parcelă.

În zona centrală a rondului am propus o reconfigurare a spațiului urban prin dezvoltarea stației de tramvai și a scuarului. Stația va fi acoperită și va avea incluse patru chioșcuri care pot fi utilizate temporar și de cei care vor să vândă produsele obținute în grădina urbană. Circulația laterală a rondului va fi ocazional carosabilă, în fiecare weekend va fi destinată exclusiv traficului pietonal. Pentru dezvoltarea spiritului comunitar și transformarea rondului într-un punct de atracție local ar putea fi organizate diferite evenimente publice, cu implicarea comunității și, în special, în beneficiul acesteia. În același timp s-ar putea folosi și transforma și spațiile comerciale de la parterul ansamblului Evocasa Selecta pentru a prelua funcțiuni complementare acestor activități publice. Spațiul ar putea fi gândit și ca legătură cu cel de la Foișorul de foc, cu posibilitatea de organizare a unor evenimente de interes general pentru oraș.

propunere-bulevard-Ferdinand-1Vedere aeriană a rondului de pe bulevardul Ferdinand I pe care am suprapus propunerea mea virtuală (sursa foto fundal). În centru se poate observa stația de tramvai acoperită, circulația ocazional carosabilă și spațiile verzi refăcute. În partea stângă apare imobilul Evocasa Selecta, iar parcelele neconstruite au clădiri noi pentru a completa frontul stradal.

propunere-bulevard-Ferdinand-2Imagine de pe bulevardul Ferdinand I, rondul fiind privit dinspre Foișorul de foc. Construcțiile noi sunt la nivel de volume simple, dar se poate înțelege destul de bine modul în care acestea se integrează și încearcă să creeze un spațiu distinctiv.

propunere-bulevard-Ferdinand-3Imagine din rond privind dinspre Foișorul de foc. În centru se poate vedea stația de tramvai acoperită, iar pe fundal complexul Evocasa Selecta.

propunere-bulevard-Ferdinand-4Imagine de pe bulevardul Ferdinand I, rondul fiind privit dinspre Foișorul de foc. Se pot vedea destul de bine circulațiile laterale tratate cu o suprafață de culoare diferită și aduse la nivelul trotuarului. În cazul în care vor interveni modificări la amplasamentul stațiilor RATB pentru troleibuze se poate utiliza spațiul acoperit și pentru aceasta.

propunere-bulevard-Ferdinand-5Imagine din rond privind către Foișorul de foc. În centru se poate vedea stația de tramvai acoperită, iar în partea dreaptă noile construcții care închid frontul stradal.

propunere-bulevard-Ferdinand-6Imagine din rond privind către Foișorul de foc. Circulațiile laterale se transformă în weekend în zone pietonale, un spațiu public deschis într-o zonă în care nu există aproape deloc astfel de amenajări.

propunere-bulevard-Ferdinand-7Imagine din stația de transport public privind către Foișorul de foc. Zona centrală a rondului este acoperită, dar există goluri în planșeu, goluri care îți permit să vezi clădirile învecinate, să pătrundă lumina etc.

propunere-bulevard-Ferdinand-8Imagine din scuarul central și stația de tramvai. Stația RATB este acoperită pe zona centrală, dar se extinde și către spațiile verzi laterale și circulația ocazional carosabilă.

propunere-bulevard-Ferdinand-9Imagine din scuarul central și stația de tramvai. Am ținut cont de vegetația existentă, forma acoperirii și a volumelor simple ar trebui să păstreze și să utilizeze această vegetație. Chioșcurile din scuaruri sunt destinate atât micului comerț, cât și utilizării temporare de către cei care vor să vândă produsele obținute în grădina urbană.

Propunerea mea virtuală este doar un exercițiu și un prilej de a discuta despre posibilitățile de refacere a zonei. Intervențiile propuse nu se referă doar la spațiul public, cel privat fiind și el vizat. Ar fi nevoie de discuții și negocieri din partea tuturor celor potențial implicați, administrație și proprietari privați. Chiar dacă propunerea mea este doar în spațiul virtual, nu văd de ce nu s-ar putea face deja câțiva pași mici, cu investiții minime, pentru transformarea rondului. Poate, pentru început, s-ar putea atrage comunitatea prin mici evenimente publice organizate în acest spațiu public. Ar fi un prim pas simplu pentru ca lumea să vadă și să înțeleagă potențialul zonei.

propunere-bulevard-Ferdinand-10Pentru final vă prezint o vedere aeriană a rondului de pe bulevardul Ferdinand I. Poza este realizată chiar de pe terasa unuia dintre apartamentele din ansamblul Evocasa Selecta.

10 comentarii la „Pe bulevardul Ferdinand I”

  1. Dar nu v-ati gandit nici o clipa ca n-are ce cauta tramvaiul acesta sa zgaltaie cladirile interbelice din bucata si-asa prea ingusta pentru o linie de tramvai(ma refer la bucata dintre intersectia ferdinand-mihai bravu,pana la zona cu evocasa?
    si nu numai ca era un tramvai,dar acum au bagat cu nerusinare si alte tramvaie din cauza nenorocitului de pasaj de la muncii.
    Sau v-ati gandit ca inainte de asemenea proiecte,zona ar avea nevoie de inlocuire tramvaie vechi cu tramvaie noi?sau daca nu,de inlocuirea sau amortizarea socurilor …cum au facut polonezii.

    http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:VTnDLSpkeAkJ:www.railwaypro.com/wp/ro/%3Fp%3D11274+&cd=5&hl=ro&ct=clnk&gl=ro&client=firefox-a

    Răspunde
    • nu trebuie uitat că e doar o propunere virtuală şi nu caut soluţii pentru toate problemele… starea căii de rulare şi a tramvaielor evident că trebuie îmbunătăţită, soluţii existând destule… aceeaşi obligaţie o au şi proprietarii privaţi în ce priveşte starea clădirilor

  2. Nora, o fi un sofer clasic, care considera ca dupa ce si-a luat masina, a trecut din categoria de roman in categoria Burgehzie – Stapanul vietii mioritice. Asemenea oameni detin adevarul suprem in toate, insa mai ales in domeniul transporturilor. Toti sunt obligati sa le faca loc pe trotuar, pentru ca ei sa se parcheze unde vor , toti trebuie sa le plateasca pasajele si cel mai important trebuie facute miliarde de km de autostrada (un cuvint la moda printre mass-media, politicieni si soferi) prin fiecare sat!

    Răspunde
  3. Multumesc mult pentru studiu si harti, ma intereseaza in mod special zona deorece m-am nascut pe bdul Ferdinand si acum, dupa ceva vreme, locuiesc din nou in aceasta zona. Credeti ca as putea obtine aceste harti intr-un format mai clar sau unde as putea sa merg sa le studiez mai in detaliu? Multumesc pentru ajutor sau sfat

    Răspunde
  4. Sarmanul Bucuresti! Prin cate nu a trecut!Razboaie, comunsmul, capitalismul timpuriu si salbatic din nou trait…
    Cel mai bine i-ar prinde orasului o intretinere corecta, pastrarea a tot ce exista din perioada ante 1945, bani multi alocati transportului in comun. Greselile care s-au facut orasului dupa 1946, dar si dupa 1989 sunt atat de cumplite incat vor necesita zeci, sute de ani repararea si corectarea lor.
    Acum, lipsa aparitiei de dupa 1947 a unor noi artere majore pentru oras gen Kiseleff, Aviatorilor, Calea Dorobantilor, Maresal Prezan(dupa 1945 si pana acum nici una din aceasta liga!!)sau lipsa noilor piete gen (superbelor!)Arcul de Triumf, Aviatorilor, Victoriei, Piata Romana, Piata Universitatii…fac din orasul nostru o metropola tot mai impersonala. Degeaba cochetam cateva piatete, sau „mobilam” cateva bulevarde, daca lasam ca in Lumea a Treia toate periferiile noi create, cum sa arate orasul?. Sa va readuc aminte ca un Kiseleff a fost periferia oribila dintre mlastini(la fel si Cismigiul!) si cum arata azi, cum arata atunci cand a fost gata!
    Marea batalie a arhitectilor, a vizionarilor, a urbanistilor ar trebui sa fie lupta pentru reguli stricte, regim de inaltime clar si cateva bulevarde marete noi aparute la periferia Bucurestiului dupa principiile vechi, dar mereu actuale dupa care s-au luat si vechii nostri urbanisti.

    Răspunde
    • avem destule idei pe care le-am propus şi pentru periferie… mi se pare o greşeală să stabilim valoarea prin alegerea unei anumite perioade de timp, mai ales că greşeli s-au făcut tot timpul, mai mari sau mai mici

  5. Felicitari pentru idee! imi plac in mod special doua dintre perspective:
    1. cea cu statia de tramvai in centru si Evocasa pe fundal , unde cel mai reusit element sunt peretii laterali care flancheaza tramvaiul. remarc in mod deosebit 2 idei: exista un mic spatiun intre ‘scandurile’ care formeaza peretii, facandu-i sa nu fie 100% opaci. ca sa ma exprim asa, da impresia de perete ‘care respira’. Capetele peretilor, care sunt ondulate si in coborare, iar sunt foarte reusite si se incadreaza perfect cu cladirea Evocasa
    2 cea din statia de transport public, unde planseul cu goluri este cel mai reusit element. este un loc care te si apara de ploaie, dar care lasa si soarele sa intre

    Răspunde
    • mulțumesc… acele goluri din elementele verticale m-am gândit că pot permite vegetației să se extindă… planșeul l-am găurit, într-adevăr, tocmai pentru a avea mai multă lumină naturală

Lasă un comentariu