Domnul Dobrescu a decis ca participarea sa la viaţa acestui blog să fie reprezentată doar prin scurte poveşti de vacanţă. Domnia sa primeşte în fiecare an un minunat cadou din partea fiului său, o excursie plătită, iar domnul Dobrescu a decis să împărtăşească cu cititorii blogului impresiile sale de călătorie. Vom prezenta astfel o serie scurtă a călătoriei sale de anul acesta la Paris. Imaginile şi textul aparţin domnului Dobrescu.
Anul acesta am primit un minunat cadou din partea fiului meu. Mi-am îndeplinit un vis mai vechi, acela de a vizita Parisul. A fost o excursie scurtă şi obositoare pentru un pensionar ca mine, dar memorabilă. V-aş povesti tot ce am văzut, simţit, mâncat şi trăit, dar nu vreau să abuzez de timpul domniilor voastre şi vă voi prezenta Parisul dintr-un punct de vedere poate mai interesant pentru cititori informaţi, aşa cum sigur sunteţi dumneavoastră.
Am fost frapat de un element atât de evident şi distinctiv al Parisului: bulevardele baronului Haussmann. Există o ordine aproape nefirească impusă în secolul 19, atunci când baronul a schimbat definitiv imaginea Parisului.
Aceste artere moderne mi-au fost surpriza unui Paris pe care îl credeam diferit. Liniile drepte şi riguroase sunt cele care te ghidează, te conduc către ceva aflat la capăt. Ajungi în punctul pe care îl credeai finalul şi descoperi o nouă intersecţie de linii către infinit.
O piaţă, un monument, o clădire monumentală sunt doar puncte aşezate riguros pe aceste linii. Trasee clare şi bine definite, bulevardele haussmanniene sunt o reţea mai degrabă apropiată de spiritul germanic, dar tocmai Parisul le-a adoptat şi perfecţionat, devenind un simbol.
Ordine şi direcţie. Acesta ar trebui să fie atributele unui Paris imperial. Rigoarea liniei drepte a bulevardului este preluată de clădiri. Imaginea generală este cea care dictează şi se impune în faţa oricărei încercări de dezordine. Ritmul elementelor trebuie să contribuie la ordinea impusă.
Infinitul este cel care a fost căutat. Prin Parisul lui Haussmann ai constant o imagine a direcţiei, a unei mişcări către un punct final, dar imposibil de atins. Clădirile care întregesc spaţiul urban sunt aceleaşi. Repetiţia obsedantă te conduce către punctul final, monumental şi anume diferit prin arhitectură. E doar un moment de pauză temporară.
O incintă pare a fi o pauză binevenită, dar spaţiul este acelaşi. Imaginea se păstrează, ordine şi claritate, iar natura trebuie şi ea să se plieze pe aceste directive clare. Surpriza arhitecturală este rezervată doar acelor clădiri-simbol, iar elementele formează doar un fundal pentru acestea.
Acolo unde liniile se intersectează, regula se respectă. Există puţine abateri de la aceasta, clădirile fiind subordonate reglementării, fără posibilitatea organică, naturală de a se adapta, de a se distinge. Păstrarea rigorii ucide libertatea arhitecturii şi a creaţiei. Un colţ de intersecţie nu este un eveniment, regula strictă desfiinţează orice tentativă de diferenţiere.
Şi totuşi există locuri, intersecţii bizare, rezultante ale aplicării stricte a regulilor. Un calcan de clădire apare ca un accident fericit în acest sistem strict. Parisul haussmannian este un mecanism ingineresc, un sistem bine reglat care nu permite decât mici abateri. Pentru cineva venit din Micul Paris şocul va fi puternic. Asemănări sunt puţine şi poate doar de detaliu greu de întrevăzut.
Există în acest sistem clar şi riguros o frumuseţe aparte. Bulevardele au fost cele care au transformat Parisul în centrul unei lumi care merită oricând vizitată. Este un exemplu pentru dezvoltarea unui oraş, l-am perceput ca exemplul suprem al utopiei secolului 19 pentru o ordine perfectă. Surpriza este poate faptul că un astfel de regulament strict a fost implementat definitiv într-un oraş latin, liber, excentric şi deschis. Contrastul cu spiritul francez este doar o aparenţă.
Aceasta a fost o primă descriere a Parisului pe care l-am descoperit târziu, la vârsta la care lungimea unui astfel de bulevard pare greu de cucerit de paşii mei obosiţi. Am mers mult pe jos, cu opriri dese, încercând să înţeleg un oraş fantastic. Sper ca imaginile să vă introducă în atmosfera pariziană şi poate să vă trezească interesul pentru a urmări toate episoadele călătoriei mele prin Paris.
