Marţi, 10 mai, se împlinesc 145 de ani de la proclamarea lui Carol I domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti. De numele lui se leagă începuturile României moderne şi de asemenea, începuturile transformării Bucureştilor dintr-un mare sat într-un oraş european. Cu această ocazie am decis să postez o poză a statuii celui care ulterior, în 1881, a devenit Regele Carol I. Statuia la care mă refer vă este desigur cunoscută şi a fost amplasată relativ recent (decembrie 2010) în locul pe care între 1939 şi 1947 s-a aflat statuia aceluiaşi Carol I, realizată de sculptorul croat Ivan Mestrovic.
Nu o să scriu aici despre întreaga dezbatere ce a avut loc cu privire la refacerea acestei statui (forma prezentă, similară celei sculptate de Mestrovic, aparţine sculptorului român Florin Codre). Pentru aceasta vă recomand să citiţi postarea lui Raiden, inclusiv comentariile ce i-au urmat. Mă voi limita doar la a spune că deşi actuala statuie mi se pare mai puţin reuşită decât cea iniţială, consider totuşi că realizarea şi reamplasarea ei în faţa Fundaţiunii Universitare Carol I reprezintă un minim gest de reparaţie istorică faţă de memoria unuia dintre cei mai mari (dacă nu cel mai mare) lideri politici pe care România i-a avut vreodată.
Această postare poate fi vizualizată şi pe blogul personal Instantanee de RAI
Din păcate, la suita de cârpeli legate de reamplasarea ecvestrei se adaugă şi faptul că lanţurile de la bolarzii împrejmuitori au şi ruginit.
Jos porcaria!
@army…cred ca se numeste ca au capatat patina timpului :))
@armyuser: Ai dreptate, din păcate se lucrează cu materiale de proastă calitate. E şi mai elocvent cazul monumentului Holocaustului de pe cheiul Dâmboviţei.
Sunt mai degraba logaritm :P
Nici soclul Lupoaicei de pe Lipscani nu se prezinta mai bine … Eu personal le-as recomanda sa faca statuile din plastic, nu rugineste si poate fi revopsit foarte usor.
@abracadabra: …si pot fi si mutate mai usor in caz ca se mai construieste vreo parcare 😉