Iar începuse să urle, așa cum făcea de la o vreme încoace din ce în ce mai des. Că să o ducă undeva, să o scoată din casă, da noi nu mai vedem ceva nou, că s-a plictisit, nu facem nimic și stăm numai aici și uite, ăia au fost în atâtea locuri și noi nu, de parcă ăia au mai mulți bani, dar au voință și tu nu ai nimic, îmi spui că lucrezi mai mult ca să măduci la Barcelona, da nu mai am răbdare, că nu știu nici măcar dacă lucrezi, în fiecare weekend ești la serviciu și m-am plictisit de București, măcar dacă m-ai duce undeva aici, că nici în oraș nu mă mai duci, știu parcul ăsta de la noi din Drumul taberei pe dinafară, vreau și în centru, poate e mai frumos sau măcar e altceva, mai văd și eu ceva nou, nu e Spania, dar oricum, și toți merg, numai noi stăm și așteptăm, că sunt atâtea locuri frumoase, un alt parc să mai văd și eu, nici în Herăstrău nu mai mergem.
Pentru moment nu a mai auzit-o. Știa că vorbește sau urlă pentru că o vedea. Se gândea cum ar putea să scape de cadavrul ei. Normal, o va ucide rapid, ceva simplu și pentru el și pentru ea. După aia o să o îngroape undeva în oraș. Exclus Drumul Taberei. Tocmai i-a spus a mia oară că se plictisise aici. Deci undeva mai frumos, mai în centru. O să-și ia o geacă de la Apa Nova sau Electrica și o să poată săpa oriunde, no să-l întrebe nimeni nimic. La Universitate ar fi mișto. Centrul centrului. Chiar în rond. Da acolo mai vin ăia cu luminițe, cu tot felul de treburi. O să dea de ea și nu e sigur dacă o mai lasă acolo.
Poate în Herăstrău. Nu e rău. Spațiu verde, frumos, drăguț. Lume multă, nouă. Exact ce vrea ea. Undeva aproape și de terase, să i se pară că stă și ea la un suc cu ăia. Sau poate ceva mai retras? Ceva printr-un cartier de fițe… pe la capitale, pe străduțe acolo… un scuar ar fi tocmai bun. Sigur i-ar fi plăcut să stea acolo și ăsta e un moment bun să o facă. Bine, n-ar fi rău nici în ceva mai tradițional, acolo pe Mântuleasa a auzit că suspină toți care trec. Lângă Eliade. Mișto, ea din Drumul Taberei. Sau pe Icoanei. La Ioanid ar fi chiar tare, are și un lac mic și drăguț. Spațiu verde cum îi place. Da poate o duce la Băneasa, știa el o livadă ceva pe acolo. Sigur nu o găsește nimeni…
A început să o audă din nou. Din ce în ce mai tare și la fel de repetitiv. I-a spus că s-a gândit foarte bine și nu e niciun loc din București destul de bun pentru ea. În weekend lucrează din nou. Foarte sigur pe el s-a decis. O duce la Barcelona. E mai liniște pentru toți. Sigur e un loc cu verdeață.
Fotografia este a Laurei. Textele din această categorie pot avea legătură cu fotografia, dar nu e obligatoriu. Orice asemănare cu persoane, situaţii sau clădiri din realitate, este pur întâmplătoare.
