Rondul Udricani

Prima zona de studiu este un sit aflat in spatele blocurilor aparute in urma „dezvoltarii” Bucurestiului din anii ’80. Zona se afla in imediata vecinatate a pietii Sf. Vineri. Ce mi-a atras atentia au fost doua articole de aici si aici, unde este o interesanta descriere a evolutiei rondului Udricani. Rondul Udricani este una din multele zone „neterminate” ale avantului socialist, inca nedefinitivata de dezvoltarea imobiliara post-decembrista.

Am pornit de la situatia existenta, cu informatii de pe planurile cadastrale si o excursie la fata locului pentru a constata ce s-a mai modificat. In primul rand cateva imagini din zona:

O imagine din satelit de aici pentru o vedere generala a zonei si cateva elemente ale zonei.

Dinspre bd-ul Corneliu Coposu intram in zona pe str. Dr. Iuliu Barasch, Sinagoga mare nu se vede in spatele constructiei ACM 4, o antrepriza de constructii, iar pe fundal observam cum se integreaza perfect in zona, cladirea Platinum Center.

Biserica Udricani si rondul sau mai exact semicercul care a ramas. In incinta bisericii se afla si Asezamintele Udricani, cladiri aflate intr-o stare de degradare. Informatii despre istoria bisericii si a asezamintelor aici.

Sinagoga mare, mascata de blocurile aparute in urma interventiilor anilor ’80. Poza este facuta din rond, cu biserica in spate si vedere catre sinagoga.
Imagine a frontului strazii Clucerul Udricani, cateva cladiri care au scapat de la demolare. Poza este facuta de langa sinagoga, cu sinagoga in spate si vedere catre biserica si rond.
Dupa aceasta vizita pe sit, am inceput practic lucrul pe planurile cadastrale. Am descoperit si un PUZ (plan urbanistic zonal) aprobat in zona si o propunere a parohiei de refacere completa a asezamintelor.
PUZ-ul a fost aprobat in 2006 si propune refacerea strazii Clucerul Udricani, dar si cladiri cu un regim de inaltime care nu se incadreaza in caracterul zonei. Informatii mai multe despre PUZ  gasiti aici (denumirea oficiala Plan urbanistic zonal str. Matei Basarab, bd-ul Mircea Voda, sector 3, Bucuresti, aprobat cu Aviz de urbanism nr 5/35/16.02.2006).
Am tinut cont si de propunerea parohiei de refacere a asezamintelor, chiar daca nu pot fi de acord cu demolarea existentelor constructii si refacerea intr-o maniera nu tocmai reusita. Propunerea am preluat-o de aici.
Zona Udricani pe planurile cadastrale in 2010. Se observa insula de tesut urban care a ramas in urma demolarilor, aceasta este astazi o zona protejata, Zona protejata nr 75 – Strehaia, asa cum este incadrata in  PUZ Zone protejate, de aici. Spatii mari au ramas neamenajate iar altele au fost asfaltate si transformate in parcari. Am observat cu surprindere aparitia unui santier al unei biserici, este vorba de refacerea bisericii Sf. Vineri, demolata in anii ’80. Amplasamentul este prost ales cu retrageri minime fata de cladirile existente. Zona marcata pe plan, va arata cat de prost este situata, lipsind o amenajare a spatiului din jurul viitoarei biserici si fara o minima incercare de a valorifica terenurile libere din zona.
Cel mai interesant este comparatia cu situatia din 1984, inaintea inceperii demolarilor. Se observa vechiul traseu al Caii Vacaresti, la vest, astazi complet disparut. Tesutul urban este cel traditional, cu strazi intortocheate si cladiri predominant de mica inaltime. Functiunea principala este cea de locuire, cu locuinte individuale in principal si cateva locuinte colective de mici dimensiuni, din perioada modernista.
Pe acest plan cadastral am marcat cladirile demolate pentru a realiza cum s-a ajuns la situatia zonei in zilele noastre. Practic a fost distrus 80% din fondul construit, traseele strazilor au fost modificate, asta cand nu au disparut de tot, cum este cazul str. V. Adamache sau str. Colnicul mic. Caracterul zonei a fost modificat total, fara posibilitatea de a fi refacut.
Totusi, pastrand o doza de optimism, si aplicand principiul ca orasul evolueaza constant, am incercat o propunere de dezvoltare. Este important, in viziunea mea, de a cunoste istoria si evolutia unui loc, pentru a putea propune o dezvoltare ce tine cont de istorie, dezvoltare naturala, caracterul locului si cerintele actuale.
Am incercat in propunerea mea sa aduc o imagine din trecut a zonei, intr-o forma care sa serveasca orasul de azi si locuitorii sai.
Fondul construit este imbunatatit cu 2 imobile, cu deschidere catre rondul Udricani. Amprenta la sol a celor 2 imobile a rezultat din directiile de privire catre obiectivele principale ale zonei (biserica Udricani si Sinagoga mare). Functiunea primei cladiri este de muzeu, iar cea de a doua are o functiune mixta: comert la parter, birouri la primele 3 etaje si locuire la ultimile.
Din punct de vedere al circulatiilor am refacut str. Clucerul Udricani, pe traseul disparut. O parte a str. Dr. Iuliu Barasch devine pietonal, intre muzeul nou creat si parcul din fata sinagogii. Traseul vechilor strazi disparute va fi marcat cu un pavaj diferit, pe zonele pietonale. In interiorul zonei va exista o parcare subterana  pe trei niveluri, cu 2 accese carosabile si 3 accese pietonale.
Suprafata spatiilor verzi creste prin formarea unui traseu intre 3 zone verzi: Parcul Corneliu Coposu, Parcul dinspre Str. Sf. Vineri si Parcul din intersectia str. Sf. Vineri cu bd-ul Mircea Voda. In centrul zonei va aparea un nou spatiu verde ce face legatura intre Biserica Udricani, Sinagoga mare si muzeul nou. Parcurile vor avea zonele verzi amenajate pe conturul vechilor case demolate, astfel incat sa fie evidentiat amplasamentul constructiilor demolate.
 
Cateva scheme cu evolutia zonei si propunerea facuta. Sagetile reprezinta circulatiile si gradul lor de importanta. Cu rosu sunt marcate elementele definitorii ale zonei si directiile de influenta, iar cu verde spatiile verzi si relationarea lor.
 
Cateva imagini aeriene cu intreaga zona si elementele nou propuse, la nivel de macheta.
Imagine din satelit cu adaugarea elementelor propuse si o mica animatie.

 

UPDATE: Intre timp am mai propus si alte lucruri in zona: PIATA SFANTA VINERI si MUZEUL DIN PIATA SFANTA VINERI

9 comentarii la „Rondul Udricani”

  1. Multumesc pentru aprecieri. Cat priveste bucata transformata in pietonal, am avut in minte ideea unui spatiu public pentru sinagoga si ipoteticul muzeu. Nu am vrut ca zona sa fie doar o "scurtatura" pentru automobilisti :). Oricum cred ca am marcat destul de bine si cladirile si strazile care au disparut.
    Răspunde

  2. Salut GIURGIU, multumesc pentru aprecieri. Eu sunt deschis oricarei colaborari, deci sigur o sa apelez la ajutorul tau in cadrul unui viitor proiect…sa vad acum practic, cand voi alege un proiect, unde va fi nevoie si de o opinie profesionista a unui arhitect peisagist

    Răspunde

Lasă un comentariu