Cum ajungi să ai o părere informată, pertinentă şi argumentată despre arhitectura sau urbanismul bucureştean? De unde poţi afla informaţii generale, păreri profesioniste? Unde găseşti date istorice, explicaţii pertinente sau sinteze valoroase? Să presupunem că nu eşti un profesionist în domeniu, nu ai fost la nicio şcoală dedicată. De unde te poţi informa astăzi despre arhitectura sau urbanismul bucureştean?
În primul rând o să încerci pe internet. E cel mai simplu, la îndemână şi ieftin. Posibilităţile sunt limitate. Găseşti câteva bloguri, site-uri care tratează subiectul într-un mod amator. Vei descoperi în special imagini, poze cu foarte puţine explicaţii de substanţă. Firmele de proiectare îşi prezintă portofoliul doar prin imagini şi nu există aproape deloc articole care să explice viziunea, gândirea din spatele unui anumit proiect. Nu există aproape deloc interesul profesioniştilor de a iniţia dezbateri, de a-şi prezenta conceptele şi ideile în spaţiul virtual.
Diferite site-uri care au ca temă produsul arhitectural sunt doar o colecţie de imagini, iar pentru proiecte din Bucureşti extrem de puţine prezentări de acest fel. Unele site-uri de cultură au o categorie în care apar destul de rar articole, extrem de puţine despre teorie sau filozofie, majoritatea păstrând doar modalitatea de prezentare prin postarea de imagini. Site-uri de specialitate, în general al revistelor, nu trec nici ele de bariera aceasta. Imaginea este însoţită doar de scurte explicaţii, fără aprofundarea conceptelor. Textele sunt doar o descriere simplă.
Blogurile sunt destul de importante în furnizarea de informaţii despre proiectele de arhitectură sau urbanism din Bucureşti. Din păcate, de cele mai multe ori, nu există decât acelaşi mod de comentariu simplist a unei imagini. Deja există destule bloguri, mai vechi sau mai noi, care îţi prezintă şi istoria sau dezvoltarea Bucureştiului. Din nou, din păcate, nu avem încă pe această nişă profesionişti, cei care ar putea oferi şi informaţie structurată şi dezvoltată.
O altă posibilitate ar putea fi televiziunea. Puteţi căuta emisiunile care să aibă prezentări despre arhitectura sau urbanismul bucureştean. Puteţi încerca. Cele care există, extrem de puţine, sunt mai degrabă prezentări de proiecte imobiliare, reclame sau descrieri de materiale de construcţii. Unele îţi arată mobilă sau interviuri cu designeri. Despre urbanism cu atât mai puţin. În afara acestor emisiuni specializate, mă rog, pot apărea ştiri, scurte reportaje, interviuri sau discuţii generale dacă există un scandal în oraş. Putem lua în calcul şi că în campaniile electorale pentru alegerile locale apar candidaţii cu tot felul de propuneri haioase. Nimic profesionist.
Ajungem şi la categoria produselor pe care le plăteşti şi mă refer la reviste şi cărţi. E deja momentul în care vrei mai mult, ceva profesionist, şi decizi că merită să dai şi bani. Cărţi despre arhitectura şi urbanismul bucureştean sunt puţine, foarte puţine. Unele sunt de foarte bună calitate, specializate. Multe se rezumă la aceleaşi prezentări de imagini cu scurte descrieri. Majoritatea cărţilor tratează subiecte despre istoria dezvoltării oraşului, a evoluţiei sale. Au început să apară şi câteva monografii, puţine studii de proiecte celebre. Din păcate aproape nimic despre prezent. Birourile de proiectare sau arhitecţii cunoscuţi nu au deloc apariţii, cu extrem de puţine excepţii.
Revistele de specialitate mi se par extrem de slabe. Informaţiile sunt generale, imaginile sunt dominante, iar textul, explicaţiile sunt la fel de simpliste. Foarte puţine interviuri, analize sau articole interesante şi de substanţă. Proiectele actuale prezentate sunt la nivel de descriere a unei poze, fără a se pune accent pe concepţie sau explicarea produsului rezultat. Pe lângă acestea puteţi găsi albume, ghiduri sau alte asemenea publicaţii care nu sunt utile în a descoperi ce însemnă arhitectura sau urbanismul şi nu vor face decât să strângă praful în biblioteca personală.
Producţia video pe acest segment este aproape inexistentă. Nu avem filme despre arhitectura sau urbanism, singura excepţie pe care o cunosc fiind „Arhitectura și puterea” (1994 – regia Nicolae Mărgineanu, scenariu după volumul cu același titlu de Augustin Ioan) pe care l-am găsit recent la o librărie.
Ultima opţiune este de a merge la bibliotecile publice, de a căuta prin arhive sau prin anticariate. Deja pentru această opţiune probabil că aţi ajuns să aveţi un interes deosebit pentru subiect. Am mai putea lua în calcul şi câteva cursuri care se fac, cursuri de introducere în arhitectură. Am auzit la un moment dat despre câteva, dar nu amparticipat la niciunul. Îmi e greu să spun cât de bine vă introduc în arhitectură.
Privind la toate aceste opţiuni de informare şi descoperire a arhitecturii sau urbanismului bucureştean pot să vă întreb din nou: Cum recunoaştem calitatea? De unde ne dăm seama că o anumită clădire sau amenajare urbanistică sunt de calitate? Cum putem aprecia calitatea unui spaţiu? Cum putem înţelegem principiile arhitecturii clasice sau a celei contemporane? Majoritatea discuţiilor se vor purta în continuare cu un bagaj de informaţii subţire, cu informaţii generale din şcoală, cu păreri despre stilurile pe care le recunoaştem. În acest mod nu vom reuşi nicioadată să trecem de preconcepţii, de ideile false despre ce înseamnă arhitectura sau urbanismul.
Poate că nişa este destul de mică, poate nu există cerere pentru aşa ceva, dar aceasta poate fi generată. Bucureştiul are o populaţie destul de mare, oameni care au o părere clară şi despre arhitectură şi despre urbanism. Îmi e teamă că şi în momentul în care am fi puşi în faţa unui produs de calitate în arhitectura şi urbanismul bucureştean nu l-am recunoaşte ca atare. Ce vedem pe stradă este rezultatul cererii şi ofertei.
