Politică și urbanism în București 10

politica-urbanism-Bucuresti

Nu cred că ce se întâmplă acum pe Calea Victoriei ar trebui să fie o surpriză. Vopsitul parterului fațadei de la stradă e un mod în care duamna de la primărie vede dezvoltarea urbană bucureșteană (ea zice că nu a făcut, domne, nimic). Și nu vede greșit. Ea știe cum se câștigă alegerile, iar în Bucureștiul educat, cosmopolit și contemporan, așa câștigi alegerile. O să fie mulți care să zică că e mai bine așa decât cu mirosurile alea de pișat. Așa simplist gândim, așa credem că se pune problema și așa o fac și conducătorii. Dai o vopsea, pui luminițe, te duci pe la școli, spui o rugăciune. Câștigi alegeri.

Nu are nicio importanță că unele clădiri sunt monumente. Putea, la fel de bine, să fie și un struț pe acolo. Struțul se vopsea. Și asta se face pentru că duamna a zis că de Paște o să fie pietonal pe acolo. Deci, cum necum, trebuie să arate bine. Toți țăranii vor veni la plimbare acolo și tre să se vadă frumos. Cât de cât. Dăm o vopsea peste și merge. De altfel, știm că unele clădiri (chiar monumente) au proprietari cu destui bani, proprietari care nu au grijă de acele imobile, dar primăria nu e interesată de asta. Scopul e să fie bine pe termen scurt, să arate bine în momentul ăla și după aia lumea oricum va rămâne cu ideea că uite ce frumos, a făcut Firea ceva, ne place, o mai votăm… nu uitați, duamna a decis că nu e bine ca pe Kiseleff să se miște lumea în weekend, vara, dar acum zice de Calea Victoriei pietonală…

Așa că să nu ne plângem de luminițe, de vopseluri pentru că eu am încredere că se pot face lucruri mai mișto. Doar dacă mă gândesc un piculeț, eu cred că duamna Firea ar putea lejer să facă: cruci la fiecare intersecție mai mare, porți maramureșene prin parcuri și pe unele străzi, trei statui cu Caragiale bând bere în Centru vechi, cinci bisericuțe în jurul catedralei, săptămâna cântului popular la frunză de ștevie, o competiție populară de detoxifiere, un spital mai mare decât ăla pe care nu îl va face, poate ceva cu romanțe de altădată și, normal, ceva de suflet, o statuie mișto pentru Beligan. O să facă sigur ceva și pentru copii, un trenuleț, o ceva acolo… sau o să vopsească iarba în verde.

Altfel, duamna nu are niciun proiect, nicio idee, nimic cu nimic… și e deja de un an acolo. Aș fi foarte bucuros să vorbesc de proiecte, dar nu sunt. Aș vrea să vorbesc despre viziunea duamnei, dar nu e. Aș vrea să vedem tot felul de proiecte urbanistice, dar nu avem. După mandatele jenibile ale domnului Oprescu și cele ale duamnei va fi destul de greu să ne revenim. Dar Bucureștiul nu ar fi la prima serie de primari jalnici. Aici avem o istorie îndelungată. Măcar păstrăm tradiția.


Repet: nu mă interesează persoana care candidează sau este într-o funcție publică. Vreau să pun în discuție doar afirmațiile, ideile, planurile sau orice alt element consideră ei că este necesar sau au obligația să fie împărtășit publicului. Demersul meu este legat doar de o bună informare a celor care doresc să voteze și să înțeleagă ce se întâmplă în București. Dacă ajungeți la concluzia că persoanele respective nu au nici cea mai mică idee despre ce vorbesc sau fac, nu trebuie să dați vina pe mine. Aveți libertatea de alegere și, poate mult mai important, aveți libertatea de a vă informa.

Nu există o singură soluţie, un singur răspuns sau o rezolvare rapidă. Nu există niciun Harap Alb, mesia sau greucean care să ne salveze.

Lasă un comentariu