Pasajul subteran de la Piaţa Presei Libere

Primăria lucrează chiar şi vara şi reuşeşte să propună dezbaterii publice un proiect pentru pasaj subteran la Piaţa presei Libere. Proiectul îl găsiţi aici. E destul de greu să-ţi dai cu părerea pe un astfel de proiect complex, mai ales în momentul în care nu sunt făcute publice toate informaţiile. Se pomeneşte pe acolo de mai multe studii, dar nimic public.

Pasajul este, pentru partea carosabilă, doar o subtraversare pe un singur sens de circulaţie, pe direcţia nord-sud. În subteran există o bifurcaţie, existând posibilitatea de a ieşi către Kisselef sau către Expoziţiei. Tot în subteran se va putea ajunge direct în parcarea subterană a celor două turnuri de birouri din piaţă. În acelaşi timp ar trebui să existe şi un pasaj subteran pietonal care să facă legătura între terminale de transport în comun, existente sau propuse, cum este viitoarea staţie de metrou. În rest, minime precizări pentru parcaje subterane pe suprafeţe mari, o minimă reglementare pentru o suprafaţă supraterană construibilă. Cam atât.

Ei şi dacă nu putem vedea detaliile proiectului şi studiile care au generat soluţia, putem face totuşi o încercare în descoperirea locului pe care îl ocupă acest proiect în strategia de dezvoltare a Bucureştiului. Mi se pare normal ca orice proiect de aşa mărime să fie inclus în diferitele documente care definesc modul de evoluţie a oraşului. Nu avem multe, nu prea se respectă, dar ne uităm pe ele.

În PUG Bucureşti  (aprobat în 2000 şi, cu prelungiri succesive, încă în vigoare) este amintit un pasaj subteran, dar pe direcţia Kiseleff-Poligrafiei. În proiectul actual, bulevardul Poligrafiei nu are nicio legătură cu pasajul subteran, lucru absolut logic. Sunt sigur că nimeni de la primărie şi din birourile proiectanţilor nu ştie de dezvoltările actuale şi viitoare din spatele Casei Prese Libere. În Masterplan-ul pentru transport public avem ceva mai multe informaţii despre zona pieţei. Soluţiile propuse şi agreate şi de către primărie vizează introducerea benzilor speciale pentru transport public şi parcări subterane. Pentru zonă se mai propune şi dezvoltarea în legătură cu Sistem de Trafic Urban Controlat, un Sistem de Managementul Transportului Public si un sistem CCTV de supraveghere a traficului. Pe lângă faptul că nu este nimic precizat despre oportunitatea unui pasaj, avem şi căteva informaţii despre timpii de parcurgere a axei nord-sud, la oră de vârf  (pag. 96 şi 97).

Nu ştiu dacă se va realiza acest proiect sau dacă nu e doar încă unul dintr-o lungă listă de a arăta că se lucrează. Poate că în momentul în care se vor realiza consultări publice reale vom putea afla de la specialiştii proiectanţi de la Metroul S.A. şi biroul de proiectere a domnului arhitect Dorin Ştefan (cei care apar pe documente ca fiind proiectanţii) de ce au ales această soluţie, care sunt studiile prealabile efectuate în zonă. Primăria ar putea să explice în ce strategie a fost inclus proiectul, în ce fel contribuie investitorul privat căruia i se face un acces în subteran şi de ce nu sunt implementate mai întâi soluţiile aprobate în Masterplan.

7 comentarii la „Pasajul subteran de la Piaţa Presei Libere”

  1. Consider pasajul de la PPL precum si ala de la PCG, o MIZERIE. De ce? Din cauza ca ele nu fac nimic altceva decat sa aduca si mai multe masini si mai usor, spre centru, pe o artera istorica (pe care nu le avem din belsug in capitala). Nu mai stiu la ce versiune a ajuns pasajul din PPL(ca am vazut in cazul PCG, au modificat proiectul, astfel incat bretelele pasajului sa porneasca de pe centrul bulevardului => sa nu se taie copacii), insa in versiunea care l-am vazut eu, pasajul pornea de pe locul spatiului verde dintre sos.Bucuresti-Ploiesti si trotuarul adiacent (adica copacii vor fi zburati). E consider ca decat sa mai faca o CIOACA, asemeni pasajului Pipera, mai bine sa termine pasjele care chiar sunt utile(Mihai Bravu, Piata Sudului).Iar fluxul existent pe Sos Bucuresti-Ploiesti se poate devia pe Aerogarii Floreasca B.Vacarescu sau DNCB Bucurestii-Noi Calea Plevenei. Pe acele artere sa isi faca Oprescu pasaje, acolo nu ai atata istorie pe m2.
    Apropo daca va disparea coada de la PPL, ea se va muta la Arcul de Triumf, si acolo trebuie sa facem pasaj subteran?

    Răspunde
    • e link în text către ce s-a afişat pentru „dezbatere publică”… nu am vrut să amintesc de acele pasaje, acelea care constituie priorităţi stabilite clar, dar am încercat să arăt că oportunitatea nu este susţinută nici măcar de strategiile existente şi publicate… apropo, erau ceva zvonuri şi pentru Arcul de triumf 🙂

  2. Nu vom afla pentru ca nu e nimic de aflat. Nici la Buzesti Uranus nu s-a studiat nicio alternativa caci nu s-a considerat necesara. Asa cum nici datele de studiu nu cred ca au existat, traseele si solutiile astea cred ca rezulta in urma unor impresii ale unor „strategi”. Proiectul sigur se va face caci probabil o sa sape Apolodor. Nu conteaza ca muta aglomeratia dintr-un punct in altul, unde deja exista chiar si multiplicat – la Arcul de Triumf si la intersectia cu Averescu. Cum a mai spus oprescu la o conferinta „am proiectul, ii dau drumu'” desi e bizar ca astfel de proiecte (era vorba despre altceva) sa nu faca obiectul unor concursuri de solutii. Cum a obtinut proiectul nu se stie. La astfel de concursuri ar aparea datele preliminare in mod obligatoriu ca date de tema.

    Răspunde
    • am spus şi eu aşa, cu speranţa că o exista ceva cât de mic… că tot spui de concurs, e interesant de văzut câţi din marii arhitecţi şi urbanişti români contemporani s-au prezentat la cel de la Universitate, acolo în buricul oraşului şi în zona cu cea mai bună expunere pentru o lucrare definitorie… altfel „strategii” sunt buni la proiecte de genul ăsta, cu încredinţare directă… speram să fie măcar un studiu care să explice cum se modifică traficul prin apariţia autostrăzii în alt punct al oraşului şi scăderea importanţei DN1… toate studiile alea pentru autostrada suspendată nu au nicio concluzie şi pentru zona asta?
      la chestiuni de genul ăsta mă gândeam 🙂

  3. avantajul pasajelor subterane consta in faptul ca ele pot fi ingropate usor :lol:, peste vreo 50-100ani, va veni mintea majoritatii din populatia romana, si vor ingropa mizeria asta de la PPL,si poate ala de la Baneasa, poate vor infiinta o linie de tramvai in loc, cu tramvai strainez de 50m.

    Răspunde

Lasă un comentariu