Anul trecut am avut o colaborare foarte bună cu cei de la Asociaţia Art People cu un proiect despre monumentele de for public din Bucureşti. Eu am lucrat la o parte din acest proiect, cu accent pe urbanism, planuri de dezvoltare şi sistematizare, istorie, analize urbanistice şi prezentări 3D.
Cu acceptul celor de la fundaţie vă voi prezenta într-o serie de articole câteva extrase din partea la care am lucrat. (vezi aici articolele: unu, doi şi trei).
Strategii urbane de reintegrare a monumentelor
[…]
Bucureşti are o serie întreagă de strategii şi politici publice (aprobate sau în curs de aprobare şi implementare) care pot fi detaliate prin această stategie de reintegrarea a monumentelor publice. Iniţiativele generale nu detaliază modul în care se vor implementa în spaţiul local (la o scară mare), dar există în special planurile urbanistice zonale şi de detaliu care pot fi documentaţiile cele mai importante pentru reintegrarea practică. Un exemplu este PIDU Zona Centrală Bucureşti (Plan integrat de dezvoltare urbană), document strategic căruia i-au fost adăugate planuri de urbansim detaliate pentru anumite zone din proiect.
[…]
Monumentul de for public trebuie interpretat ca unul dintre elementele care generează şi dă un anumit caracter spaţiului public. Acesta, alături de transformări ale terenului, fondului construit, iluminat, afişaj stradal, vegetaţie sau circulaţii contribuie la atingerea obiectivelor şi a viziunii pentru un spaţiu contemporan, modern, conectat în cadrul unui sistem urban şi interactiv. Monumentul trebuie privit ca un element al spaţiului, parte dintr-un sistem.
Strategia de integrare şi/sau reintegrare trebuie să fie flexibilă în privinţa modului direct de implementare a monumentelor. Este necesară acceptarea unei serii de opţiuni directe care pot fi utilizate practic. Nu recomandăm direct refacerea fizică a monumentului iniţial, ci utilizarea opţiunilor diverse pentru realizarea unei integrări atât în spaţiul fizic, cât mai ales în mentalul colectiv.
[…]
Strategia viitoare trebuie să stabilească şi actorii implicaţi, rolul acestora şi aria de desfăşurare. În acelaşi timp este de dorit o colaborare între toţi cei implicaţi, cu avantajul preluării unor obiective mai uşor de realizat pentru diferiţii actori. Probabil cel mai important participant şi executant al acestei strategii este administraţia (generală sau locală) prin diferitele instituţii, agenţii sau regii care au în administrare spaţiul public. Aici trebuie stabilit rolul fiecărei instituţii, atât din punct de vedere legal, dar şi în cadrul implementării strategiei.
Cel de al doilea mare participant este reprezentat de persoane private (fie organizaţii, asociaţii, firme sau persoane fizice) care au mai multe interese în acest domeniu. Putem lua în calcul implicarea unor dezvoltatori imobiliari, a unor proprietari de loturi vecine spaţiului afectat sau asociaţii şi organizaţii care au ca domeniu de activitate aceasta. Implicare civică trebuie să fie o componentă a strategiei, atragerea populaţie sau a diferitelor asociaţii, este necesară pentru succesul implementării strategiei.
Un alt punct important al strategiei trebuie să fie gestionarea elementelor economice. Reintroducerea monumentelor, modul de implementare, tipul de acţiune, prioritizarea unor anumite elemente trebuie să fie justificate economic. Este nevoie de stabilirea surselor de finanţare, descoperirea oportunităţilor noi şi asumarea celor implicaţi a tuturor deciziilor. Sectorul administraţiei publice nu trebuie să fie singurul actor economic implicat. Aici pot intervenii entităţiile private, atât sub formă de sprijinire strict financiară, dar şi ca parte de negociere în procesul de planificare. Resursele financiare prevăzute în strategie trebuie să poată justifica şi costurile unei ulterioare de întreţinere a elementelor realizate.
[…]
Vezi aici articolele parte din acest studiu: unu, doi şi trei.
