Logica mobilităţii

Nu ai cum să nu te surprinzi cu o figură de idiot când vezi unele gesturi şi decizii ale administraţiei bucureştene. Şi spun asta pentru că fiecare decizie are şi o motivaţie, un text alăturat şi o declaraţie de justificare. Şi, în general, toate motivaţiile sunt exact la fel: să fie bine, să fie mai bine.

Primăvara e tocmai perioada în care ni se dezmorţeşte creierul şi trecem la fapte. În primul rând se decide reducerea parcului auto al RATB, că sunt datorii, că e greu, dar ne gândim la bucureştean şi pe viitor o să fie bine. Deci nu sunt bani. Apoi se revine şi se amână. Adică se face, dar mai uşurel…

Apoi se deschide un şantier pentru un pasaj la Piaţa Presei Libere. Tot ca să fie bine, mobilitate crescută etc. Aici sunt bani. Probabil că RATB o să utilizeze mai puţin pasajul…

Printr-o mare minune dumnezeiască primăria primeşte bani de la guvern pentru un sistem de transport cu bicicleta în zona centrală. Sigur, e bine, e frumos şi dezvoltăm. Aici sunt bani.

În final aflăm că din toamnă e posibil, nu e sigur, dar se speră, că tot primăria va primi două autobuze electrice pentru ale testa. Deci ceva gratuit.

Iată-mă cu figura de idiot şi încercând să ghicesc dacă există undeva cineva care are mai mult în cap în afară de „să fie bine”. Nu cred că există cineva care să creadă că problema circulaţiei în Bucureşti este ceva simplu de rezolvat, dar coerenţa şi implementarea unei strategii sunt de dorit. Nu ştiu dacă am mai spus, dar în orice oraş de dimensiunea Bucureştiului prioritatea numărul unu este transportul public, nu maşina personală, nu motocicleta personală, nu bicicleta personală.

3 comentarii la „Logica mobilităţii”

  1. Sunt deacord cu ce ai scris mai sus cu 2 amendamente:
    1) „Probabil că RATB o să utilizeze mai puţin pasajul…”
    Poate ai scris asta in gluma, insa eu totusi vreau sa dezmint ideea de mai sus, RATB-ul nu are nici o treaba cu pasajul Lu Peste, el este STRICT pentru motivarea traversarii centrului de catre masini. Firesc ca unii expreti in trafic(ce nu circula in genere cu RATB), afirma ca: ” desi pasajul este destinat autovehiculelor, si RATB-ul va avea de castigat, datorita faptului ca se va elimina o parte din coada de astazi, adica autobuzul va sta mai putin la semafor decat sta astazi”.
    Insa ei scapa din vedere faptul ca daca ar fi implimentate niste benzi pentru RATB(cu semaforizare), autobuzele RATB nu ar fi nevoite sa stea nici macar 1 secunda la semafor, adica (cum este si firesc) RATB-ul ar primi o prioritate in traversarea intersectiei date, deci 100 de oameni(capacitatea unui autobuz RATB) ar primi prioritate in fata a catorva zeci de oameni pe masini. Daca calculam capacitatea unei benzi RATB cu actuala flota, am obtine 3000persoane/sens/ora, iar in cazul a 3 benzi pentru masini am obtine o capacitate de 1200persoane/sens/ora.
    Adica avantajul transportului public este evident(si asta este doar cazul capacitatii, insa mai sunt si alti factori care si ei sunt de partea RATB).
    PS
    Firesc ca se pot obtine niste cifre mai mari la capacitatea unei benzi pentru transportul privat, adica pana la 2700persoane/banda/ora, adica am avea in total pentru 3 benzi o capacitate de 8100persoane/sens/ora. Insa aici exista o mica problema, si anume problema consta in faptul ca pentru a asigura cifrele de mai sus trebuie sa faci AUTOSTRADA URBANA, ce pe termen scurt iti hotaraste o „problema” a mobilitatii pe transportul privat, insa pe termen lung sunt catastrofale pentru oras, pentru calitatea vietii in acel oras, dar si nu in ultimul rand pentru bugetul acelui oras(sa dezvolti transportul public este MULT mai ieftin).
    Nu mai zic de aspectul estetic, sa faci autostrada in loc de Kiseleff, trebuie sa fii oligofren.

    2) „Nu ştiu dacă am mai spus, dar în orice oraş de dimensiunea Bucureştiului prioritatea numărul unu este transportul public,….., nu bicicleta personală”.
    Aici nu sunt deacord cu parerea ta despre biciclete. Eu in oras as stabili urmatoarele prioritati intre participantii la trafic:
    a)transportul public
    b)pietoni
    c)bicilete
    d)masini personale
    Si consider bicicleta o solutie(alternativa) buna pentru ca lumea sa circule in oras fara masini.
    De ce bicileta este mai buna ca masina personala?
    Amprenta la sol este mult mai mica, benzile pentru bicilelte necesita mai putin spatiu, parcarile pentru bicilete ocupa mai putin spatiu si sunt mai ieftine, si nu exista poluare. Adica eu cred ca infrastructura pentru bicilete este obligatorie pentru orice starda ce se va reabilita in viitor, cu trasee pe carosabil, cat mai drepte, despartite de masini cu o bordura generoasa.

    Răspunde
    • La punctul unu am glumit, normal… O să-l folosească mai puţin pentru că se reduce parcul auto 🙂
      Nu am vrut să discut care e mai „bună”, maşina sau bicicleta… Am zis că transportul public e pe locul întâi şi tu l-ai pus pe acelaşi loc… Nu sunt de acord că pe toate străzile trebuie piste de biciclete, există tipuri diferite de circulaţii, în zone diferite şi trebuie mai degrabă o strategie care să dezvolte un sistem integrat… Eu văd chiar o zonificare a oraşului şi în funcţie de modalitarea de deplasare… Sper să am timp şi să fac un articol mai detaliat despre idea asta

Lasă un comentariu