Expozitie intre Rahova si Ferentari

Cum poti realiza o revitalizare a unei zone care este perceputa in mod general ca fiind fara sanse? Spatiul public bucurestean este tratat in mod diferit, asa cum este si normal, in functie de zona si importanta pentru oras ca intreg, dar si in functie de perceptia celor care il amenajeaza. Cu alte cuvinte spatiul public din Centrul istoric, Titan, Berceni, Aviatorilor, Rahova sau Ferentari va arata exact modul in care zona este privita de toti locuitorii.  Caci pana la urma si cei care se ocupa de dezvoltarea spatiului public, tot locuitori ai orasului sunt.

Ce inseamna insa o zona degradata, un spatiu in care nu se investeste decat in preajma alegerilor? Daca ne uitam pe strada la modul in care se amenajeaza spatiul public vom vedea ca in general interesul este acelasi, oricare ar fi amplasamentul. Atunci ma intreb daca nu ar fi poate mai important sa incep sa crestem calitatea spatiilor publice din zona periferica, inaintand incet, dar sigur catre centrul orasului. Sa pornim de la individ catre comunitate, de la margine catre centru.

Propunerea de astazi este o incercare de implementare a unui proiect de durata, care sa impuna o schimbare de atitudine intr-o zona defavorizata a orasului: Rahova si Ferentari.

Pe imaginea din satelit (sursa bing maps) vedem unde se afla zona in care va propunem amenajarea spatiului public. Ne gasim la intersectia Caii Rahova si Calea Ferentarilor. Calea Ferentarilor se continua din aceasta intersectie cu strada Mihail Sebastian. Spatiul ce va fi reamenajat este marcat cu linia punctata, rosie.

Spatiul de la parterul blocului aflat la intersectia Rahovei cu Ferentarilor este astazi impartit intre masini parcate, spatii verzi neamenajate si pietonal.

Trotuarul din fata blocului este un spatiu banal pe care il regasim pe toate arterele bordate de blocurile „comuniste” din orice zona a orasului, in orice cartier.

Blocul din intersectie este absolut banal, format din mai multe tronsoane, fara nici un stil. Ca in majoritatea cladirilor de locuinte construite in anii 80, la parter avem spatii rezervate functiunilor comerciale, acestea modificandu-se in timp, in functie de „viziunea” celor care inchiriaza spatiile respective.

Locurile de parcare domina spatiul care se dorea a fi pietonal. Amenajarea acestor parcari a facut ca pietonul sa fie obligat sa treaca printre masini, caci pentru a parca esti nevoit sa urci pe trotuar.Spatiile verzi nu sunt ingrijite, dar au un gard care sa le protejeze. Ca in tot orasul simtim nevoia sa impunem cat mai multe granite in folosirea spatiului public. La parterul blocului sunt prezente functiuni care pot genera trafic, dar nu pot deveni atractii. Sunt doar spatii in care iti poti rezolva cateva obligatii sau necesitati. Un trotuar atat de lat este impartit astfel incat functiunea de pietonal este negata.

Pentru reamenajarea acestui spatiu public m-am gandit la implementarea unui proiect pilot. In esenta ar fi vorba de un proiect comun intre autoritati si Universitatea de Arte din Bucuresti. Proiectul ar insemna crearea unui spatiu cultural, interior si exterior, in care vor functiona ateliere de creatie si spatii expozitionale.

Propunerea mea vizeaza folosirea spatiului public pentru platforme destinate unor expozitii temporare. Cum ar trebui sa functioneze acest parteneriat intre cele trei entitati? Fara a intra in detalii am gandit un proiect care sa implice atat lumea artistica in formare, Universitatea de arte, dar si autoritatile, toate conlucrand pentru a incerca sa implice locuitorii zonei in activitati in spatiul public.

Cum se desfasoara proiectul? In primul rand Primaria generala ar trebui sa cumpere/inchirieze cateva apartamente in blocul de la intersectia Rahovei cu Ferentarilor. Blocul va fi denumit „Blocul artistilor”, iar apartamentele achizitionate vor fi puse la dispozitia studentilor Universitatii de arte. Acestia vor avea toate cheltuielile de intretinere platite cu o conditie clara ca vor fi obligati sa realizeze doua proiecte pe an, proiecte ce vor fi expuse in spatiile proiectate.

Blocul artistilor

Blocul artistilor va fi un proiect in cadrul acestei propuneri. Primaria generala va achizitiona/inchiria cateva apartamente in acest bloc. Aceste apartamente vor avea toate cheltuielile platite si vor fi puse la dispozitia studentilor. Toti studentii care vor locui in aceste apartamente vor avea un proiect comun. Anual vor reface fatada blocului, acest proiect comun putand face parte din practica necesara oricarui student. Imaginile de mai sus sunt doar cateva propuneri pentru modificarea anuala a fatadei, insa accentul s-ar putea pune si pe lucrari care sa aiba legatura cu viata in respectiva zona a orasului.

Zona de expozitii

Trotuarul din fata acestui bloc va fi complet refacut. Am prevazut sapte platforme deschise care vor functiona ca spatiu de expunere. Studentii care locuiesc in apartamentele din „Blocul artistilor” ar avea obligatia sa realizeze de doua ori pe an cate o creatie care sa fie expusa in aceste spatii.

Pentru fiecare platforma vor fi realizate creatii artistice care sa poata fi folosite de public. Studentii vor avea obligatia sa realizeze opere de arta care sa-i faca pe locuitorii zonei sa „participe”. Vor fi opere de arta astfel realizate incat sa poti sa le atingi, sa le folosesti, sa interactionezi. In acelasi timp spatiul este amenajat astfel incat si ceilalti trecatori sa poata lua parte la aceste „jocuri”, sa poti fi vazut cand folosesti creatiile si la randul tau sa ii vezi si pe ceilalti.

Primaria locala va fi cea care va furniza banii pentru realizarea acestor spatii expozitionale si tot ea va fi si cea care va asigura bugetul pentru realizarea operelor de arta. Scopul acestor spatii expozitionale este dublu. Pe de o parte necesitatea de a oferi un cadru in care studentii sa realizeze arta stradala si sa experimenteze, iar pe de alta parte pentru a da locuitorilor posibilitatea de a interactiona cu arta contemporana, in mod gratuit, chiar in cartierul lor.

Atelierele artistilor

A treia componenta a proiectului o reprezinta realizarea la parterul blocurilor a unor ateliere de creatie. In aceste spatii vor fi realizate toate obiectele pentru expozitii. In acelasi timp studentii vor fi obligati ca la sfarsitul saptamanii sa tina „ateliere deschise”.

„Atelierele deschise” vor presupune o munca impreuna cu cei din comunitate. Studentii fiecarui atelier vor lucra in weekend impreuna cu grupuri de copii sau chiar adulti interesati. Toata lumea va putea vedea din strada ce se petrece in aceste ateliere, astfel incat lumea sa fie atrasa si de procesul realizarii obiectelor.

Am propus cateva teme pentru aceste expozitii. Unele pot fi stupide sau chiar idioate, dar ideea principala pentru fiecare trebuie sa fie interactiunea. Obiectele de arta trebuie sa poata fi folosite de oameni. Imaginea din stanga ar putea reprezenta o „intoarcere in copilarie” prin realizarea unor scaune supradimensionate pe care sa te poti aseza. Expozitia din dreapta s-ar putea denumi „plezneste piticul”, obiectele fiind gandite sa reziste la asemenea socuri.

Expozitia din imaginea din stanga ar putea fi denumita „in jungla”, avand posibiliatea sa poti calari un leu sau o girafa. Toate acestea pot fi obiecte care sa te atraga si sa iti doresti sa afli mai multe informatii. Toate spatiile sunt deschise pentru a inlesni interactiunea, atat intre artisti si public, dar si intre persoanele din public.

Sunt convins ca genul acesta de proiecte care presupun implicarea intr-un fel sau altul a comunitatii locale isi arata efectele benefice in timp. Nu cred ca oamenii din cartierele sarace asteapta doar pomana electorala. Cred ca proiecte care sa atraga locuitorii, sa vina direct in spatiul lor, vor schimba mentalitati. Este evident ca succesul nu se va masura in bani, voturi sau alte elemente palpabile, dar pe termen lung aceste solutii in cartier vor deschide posibilitati de dezvoltare. Pe de o parte vor beneficia si studentii, avand o practica intensiva atat in domeniul pe care si l-au ales, dar si in interactiunea cu publicul de orice natura. Pe de alta parte comunitatea are parte de o schimbare de „peisaj”, schimbare care se poate resimti si la nivelul societatii si a modului de a percepe spatiul public, vecinatatea directa precum si a restabilirii sentimentului de comunitate.

Ar fi interesant de realizat astfel de proiecte in multe zone defavorizate ale orasului. Proiecte care sa arate locuitorilor ca se pot schimba lucrurile si in cartier, chiar in blocul lor, in spatiul in care traiesc. Comunitatea si modul in care actioneaza individul in cadrul ei se pot schimba doar realizand proiecte care ii influenteaza spatiul in care traieste. Trebuie realizate proiecte care raman si evolueaza odata cu omul, sustinute constant in timp, pentru o schimbare reala.

PS: Avem o continuare a ideii expozitiei. Domnul arhitect Ungureanu vine cu o noua varianta pentru aceasta dezvoltare a zonei. Va invit sa vedeti ideea domnului arhitect. Asa cum este si normal, pentru orice spatiu putem avea mai multe solutii. Domnia sa vine cu propunerea construirii unui pavilion expozitional, pastrarea spatiilor existente de la parterul blocului si renuntarea la achizitia/inchirierea apartamentelor pentru studenti.

14 comentarii la „Expozitie intre Rahova si Ferentari”

  1. dom’le, la parterul blocului cu pricina este o şaormerie.
    zi-mi, te rog, în ce fel te-ai gîndit s-o integrezi matale în proiect, pentru că taximetriştii şi elevii de peste drum aşteaptă răspunsul tău.
    ––––––––––-
    fiindcă este zona MEA, îţi mulţumesc foarte mult pentru această utopie frumoasă. Asta, fără glumă. Ai dreptate pînă la cel mai mic punct – doar aşa se poate construi o comunitate.

    Răspunde
    • saormeria dispare…stiu ca va fi o drama, dar asta e :)…pe de alta parte am vazut ca pe trotuarul de vis-a-vis se dezvolta un pol al industriei alimentare cu acelasi specific :)…mersi pentru aprecieri

  2. Daca vrei sa transformi Rahova in Tate Art Gallery ar trebui sa transformam si majoritatea rahovienilor + ferentarienilor in oameni normali (si cand spun majoritatea nu-i includ pe toti, cunosc destui oameni inteligenti care stau acolo). Trebuie educatie, e nevoie de servicii sociale normale, de o economie functionala. Tocmai lucruri pe care nu le avem si lucruri care fac diferenta intre regenerarea urbana in vest si regenerarea urbana in est. Aici sunt alte prioritati. De multe ori ma uit si eu in jur prin oras si imi dau seama ca nici macar reabilitarea cladirilor istorice, PIDU, face-liftul TNB-ului, telegondola nu sunt prioritati pentru Bucuresti.

    Răspunde
    • in nici un caz nu m-am gandit la asa ceva…ce aveam in cap erau proiecte de genul acesta care sa implice locuitorii zonei…nu cred ca inteligenta are legatura cu zona in care locuiesti…prosti si needucati sunt peste tot

  3. Corect, domnule Popescu! Ceva trebuie făcut, cumva trebuie început. Însă nu trebuie să uităm că orgoliul arhitecturii de a schimba societatea s-a dovedit a fi lipsit de argumente. Pe de altă parte, este adevărat că municipalitatea are în proprietate o sumă mare de spaţii pe care le poate valorifica în folosul necomercial al cetăţenilor.

    O întrebare : de ce ai preferat piese individuale de mobiler şi nu un mobilier antivandal cum ar fi de exemplu o bancă lungă, din elemente modulare prefabricate, cu inserturi de lemn tratat etc. care ar putea avea o formă mai organică, diferită de formele comune ale peisajului urban.

    Răspunde
    • sunt de acord ca arhitectii viseaza sa schimbe societatea dar aici nu e vorba de un proiect de arhitectura…e doar un mod de a pregati un spatiu minimal pentru un program comunitar… recunosc ca nu am stat sa ma gandesc la mobilier, dar idea s-a inteles, poti sta acolo 🙂

  4. Interesanta propunerea si mai ales initiativa.
    Mi-am permis sa o critic si sa o dezvolt.
    Critici: Achizitia spatiilor este prea costisitoare
    Atu-uri: Centrul cultural/expozitional
    Dezvoltare: un pavilion expozitional in fata blocului care sa preia din trecatorii atrasi de saormeriile zonei.
    In fond era normal ca un arhitect sa incerce sa rezolve cu o cladire, iar un urbanist, cu o piata…. Noroc ca nu aveam in mana ciocane.
    Felicitari!

    Răspunde
  5. In viata noastra nu e nici o sanasa sa se reabiliteze zona .Cetatenii insalubri a doua zi vor ciordi tot ,deci ar fi aruncati bani in vant.Ar fi unele chestii care ar putea asana zona ,si anume construirea de infrastructura ,sosele civilizate ,transp public civilizat (metrou) asa ar fi crescut pretul in zona la imobiliare asa ar fi sarit insalubrii dupa gara Progressu.

    Răspunde

Lasă un comentariu