Prin 2012, la sfârșitul anului, se deschidea oficial legătura dintre Colentina și Pantelimon prin strada Doamna Ghica. A durat extrem de mult să se realizeze acest tronson din inelul median și iau în considerare doar reînceperea lucrărilor în 2006. Spun reîncepere pentru că această legătură este un proiect din anii 80, perioadă în care s-a demolat destul de mult în această zonă. Ce s-a schimbat de la deschiderea oficială din 2012? Nu foarte multe. Strada este încă înconjurată de maidane, în unele locuri au apărut parcuri, unul dintre ele chiar o investiție dubios de kitschoasă a primăriei locale, dar asta nu e o surpriză. Piața Delfinului și amplasarea stupidă din anii 80 nu s-au modificat și, astăzi cu atât mai mult, ne sar în ochi deciziile stupide din trecut.
Noua arteră este deocamdată doar o legătură între două zone mari ale orașului, Pantelimon și Colentina, dar nu are niciun punct de atracție. Când nu ai nicio strategie de dezvoltare urbană și totul este lăsat la voia întâmplării nu trebuie să ne mire faptul că zona tranzitată nu s-a dezvoltat deloc. Simplul fapt că ne găsim la periferie nu este motivul pentru această stagnare. Neexistând planificare probabil că investițiile vor veni în timp, dacă vom avea noroc.
Suntem în estul Bucureștiului, în apropierea cartierului Baicului, zona dezvoltată în anii 80 cu un cartier de blocuri cu regim mediu de înălțime, parter și 4 etaje. Strada Doamna Ghica, așa cum a fost gândită ca parte din inelul de circulație, delimitează zona de locuințe colective de arii de locuințe individuale, nedemolate, și lacul Fundeni, unul dintre cele din salba de lacuri ale Colentinei. În zona locuințelor individuale și colective s-au făcut investiții în infrastructură: rutieră, rețele edilitare. Chiar lângă terenul pe care vin cu o nouă propunere a fost amenajat parcul Lunca Florilor, iar peste arteră s-au deschis câteva terenuri de sport și un fel de parc, ceva de un kitsch greu de înțeles. Malul lacului Fundeni este în continuare sălbatic, dar asta nu pentru că există vreun plan pentru păstrarea sa așa. Pur și simplu nu există niciun interes pentru dezvoltarea acestei zone, a malurilor lacurilor Colentinei, pe întreaga suprafață din nord-vest și până în sud-estul Bucureștiului. Acum ceva vreme am făcut o sugestie chiar în apropierea acestei zone, o propunere virtuală pentru canalul Colentina.
Propunerea mea vizează în primul rând introducerea unor noi funcțiuni în zonă. Acestea ar trebui să aibă un triplu rol. În primul rând să creeze o zonă de interes pentru locuitorii cartierului, atât cei din locuințele colective, mai numeroși, cât și cei din zonele de locuințe individuale. În al doilea rând ar trebui să reprezinte un catalizator pentru dezvoltarea întregii artere și a zonelor adiacente, cu funcțiuni mixte și creșterea diversității funcționale la nivelul întregului cartier. În al treilea rând această propunere ar trebui să fie o legătură între zona de locuințe colective și un viitor parc dezvoltat în jurul lacului Fundeni. În acest caz m-am concentrat pe zona dinspre cartier, parcul fiind figurat doar ca suprafață verde.
Am crescut suprafața de spații pietonale cu posibilitatea extinderii traseelor și către zona locuințelor colective. Pentru început am transformat carosabilul a două străzi dintre blocuri în zone cu acces auto ocazional și pentru urgențe. Trotuarul se întinde din zona cuburilor până în partea stângă, printre blocuri, obținând o legătură pietonală cu parcul Lunca Florilor. Este absolut evident că pentru succesul unei astfel de intervenții e nevoie de modificări și schimbări și în interiorul insule de locuințe colective. E nevoie de o transformare a străzilor dintre blocuri, de refacerea acestora pentru creșterea calității vieții.
Primele două imagini reprezintă perspective aeriene ale propunerii (sursa imaginilor de fundal Google Maps). În principiu am trei cuburi care au fost desfăcute în volume mai mici, acestea devenind module care se pot amplasa independent. Am păstrat cuburile inițiale la nivelul unei structuri deschise. Propunerea este doar la stadiul de idee, ca de fiecare dată, și nu am studiat în nicun fel o soluție funcțională. E doar o joacă cu volume simple. Unul dintre cuburi este amplasat în zona viitorului parc, în apropierea lacului. Aici aș propune funcțiuni complementare zonei de loisir, spații publice destinate celor care utilizează parcul. Pe lângă legătura de la nivelul terenului (nu vreau să am o circulație auto în regim de autostradă) am făcut și o legătură suspendată.
Pe imaginile aeriene am suprapus propunerea nouă, privind din toate direcțiile volumul nou (sursa imaginilor de fundal Google Maps). Pasarela are dublu rol: de trecere și legătură, dar are o suprafață destul de mare pentru a fi amplasate funcțiuni publice, birouri, comerț și, de ce nu, o sală de fitness. Volumele propuse păstrează orizontalitatea generală a volumetriei cartierului, înălțimea lor fiind în anumite puncte mai mare decât cea a blocurilor de locuințe din jur. Volumul dinspre parc ar putea avea și o zonă de belvedere sau o terasă deschisă publicului. Mai rămâne să apară și pe malul de vis-a-vis ceva de văzut.
Funcțiunile din cuburi ar trebui să fie cât mai diversificate pentru stimularea dezvoltării în întreaga zonă. O astfel de lucrare ar putea fi un element de dezvoltare urbană strategică desfășurat într-un parteneriat public-privat. O strategie bine pusă la punct ar putea transforma zona într-un punct de interes și ar putea conduce și la investiții private individuale în zona locuințelor individuale.
Structura cuburilor permite o modificare constantă a fațadelor acestora. Se pot imagina fațade verzi, dar și modificări temporare pentru a satisface cerințele pentru evenimente din interior sau din spațiul public. Putem avea un cinematograf în aer liber sau un spectacol public. În interior structura ar putea fi acoperită temporar sau utilizată ca suport pentru ecrane.
În interior pot fi folosite spațiile și pentru birouri, pentru a schimba și dinamiza utilizarea zonei și în timpul zilei. Locuințele colective și individuale sunt majoritare în această zonă, iar noua legătură nu a dinamizat încă activitățile din timpul zonei. Bineînțeles că fără rezolvarea problemelor din intersecțiile de capăt ale străzii doamna Ghica, atractivitatea va rămâne la un nivel relativ redus. Pe de altă parte există și pericolul ca aceasta să fie văzută doar ca zonă de tranzit. De aceea e nevoie de strategii de dezvoltare la nivelul zonei, dar și a întregului oraș.
Pe parcela redesenată vor exista și zone publice acoperite între cele două cuburi de pe latura cartierului. Acestea ar fi ideal să poată fi utilizate atât la nivelul terenului cât și pe verticală. Terasele pot fi circulabile și pot prelua funcțiuni publice. Evident, acestea ar putea fi folosite și de eventualii angajați ai firmelor din unul dintre cuburi.
Sub pasarelă mi-am imaginat a fi amplasate stațiile de transport în comun, protejate și cu legături rapide către punctele de interes. Din câte știu există planuri (sau existau la un moment dat) ca pe axul străzii Doamna Ghica să fie amplasată și linie de tramvai, realizându-se o normală și logică legătură și prin acest tip de transport public între Pantelimon și Colentina și alte zone ale Bucureștiului. Un astfel de inel de circulație, important la nivelul întregului București, ar avea o utilizare mult redusă în cazul în care nu se vor face investiții și pentru transportul public.
Propunerea mea vine în continuarea ideilor pe care le-am pus în discuție în articolele despre noi zone atractive sau investițiile în dezvoltarea echilibrată a Bucureștiului. Administrația are pârghiile necesare și, chiar dacă pare greu de crezut, are și destui bani pentru a investi și a începe să transforme și periferia. În felul acesta și centrul Bucueștiului ar putea fi ceva mai puțin „atacat” de unele investiții. În același timp s-ar putea dezvolta zone noi și toate acestea presupun o creștere a veniturilor la bugetul aceleiași administrații. Sigur, e nevoie de strategii, mai puțin de gargară sau discursuri stupide, dar probabil cea mai mare nevoie e de oameni care să știe ce fac. De profesioniști.
Pentru că nu avem sau nu vedem interesul personal, totul este lăsat la voia întâmplării. Dacă vă gândiți un pic, nu prea e mare diferență între această legătură Doamna Ghica și Buzești-Berzei, deschis de curând. Strategia și viziunea sunt aceleași.
