Cu barca prin Colentina

Pentru multi ar parea surprinzator, dar in unul dintre cele mai “ocolite” cartiere ale orasului exista o zona cu potential imens, care ar putea insemna o refacere a imaginii cartierului Colentina. Sunt convins ca majoritatea consideram doar centrul orasului ca fiind interesant si “demn” de a fi aratat turistilor, dar exista atatea zone de la margine, care ar putea insemna mult mai mult pentru toti locuitorii. Propunerea de astazi vizeaza refacerea unui canal din Colentina, un canal ce s-a dorit initial a fi navigabil si care astazi este uitat.

Incercam mai intai sa localizam zona de interes cu ajutorul unor imagini din satelit.

Am marcat pe imagine cele mai importante elemente din zona astfel incat sa ne putem face o idee despre potentialul teritoriului urban. Salba de lacuri a Bucurestilor ar putea fi un element de reper insa astazi este total neutilizat la potentialul sau maxim.
O imagine detaliata a canalului Colentina ne prezinta situatia in care se afla astazi zona. Exista cateva investitii: sectorul public care a construit deocamdata doua blocuri ANL,o piata de alimente si o pasarela pietonala si  sectorul privat, care are diferite proiecte rezidentiale in vecinatate. Din pacate inca nu exista un proiect coerent de refacere a intregii zone si de parteneriat public-privat pentru utilizarea potentialului zonei lacurilor.

Sa vedem cum am ajuns la situatia de astazi.

Planul cadastral din 1911 ne arata cum era zona in aceea perioada. Soseaua Colentina exista si atunci, insa toata zona era la marginea orasului, fiind chiar limita orasului cu localitatea Colentina. In 1911 Colentina era doar o comuna limitrofa iar raul inca nu era asanat. Am marcat pe plan traseul Colentinei cat si zonele de mlastina din jurul ei. Predomina parcelele mari inca neconstruite. Se observa existenta unei balti si a unei mlastini intre drumul catre manastirea Plumbuita si zona palatului Ghica-Tei.
Planul din 1934, “furnizat” de armyuser, ne prezinta evolutia zonei. Suntem inca inaintea asanarii lacurilor formate de Colentina, insa se observa dezvoltarea fondului construit.
Planul Pantea din 1936, primit tot de la armyuser, ne prezinta situatia de dupa modificarile de inceput ale lacurilor bucurestene. Proiectul de asanare a lacurilor era deja demarat si prevedea mai multe etape de refacere a intregului curs al Colentinei.

Am intrat in posesia unei lucrari foarte interesante despre acest proiect de anvergura. In 1936 Uzinele Comunale Bucuresti (UCB) publica o culegere a seriei de conferinte despre “Asanarea lacurilor Colentinei”. Aceasta lucrarea apare in urma proiectului de refacere a zonelor mlastinoase formate de Colentina si prezinta toate lucrarile si proiectele ce au facut parte din initiativa.

Lucrarea “Asanarea lacurilor Colentinei” contine o serie de conferinte sustinute de inginerii implicati in mod direct in proiectarea si executarea acestei lucrari. Prefata contine doua discursuri ale primarilor implicati in aceasta lucrare Dem. I. Dobrescu, initiatorul, si Al. G. Donescu cel care a continuat lucrarile. Inginerul N. G. Caranfil, directorul UCB, face o succinta prezentare a lucrarilor executate, lucrari care au prevazut si alte proiecte importante precum barajul de la Buftea, canal din Ialomita etc. Cei patru ingineri care sustin conferintele sunt ing. Dorin Pavel, ing. D. R. Corbu, ing. Gh. Vladimirescu si ing. A. G. Vuzitas, fiecare aratand cate o parte din  lucrarile aceluiasi proiect.
Plansa din cadrul lucrarii ce prezinta situatia existenta inaintea asanarii Colentinei. Am marcat pe plan zona care va fi transformata in canalul Colentina. In urma studierii terenului, dar si a altor studii (s-au facut masuratori ale debitelor apelor, s-au facut studii asupra sanatatii populatiei, studii asupra vanturilor si a climei bucurestene) inginerii implicati au propus trei solutii de asanare a lacurilor bucurestene.
In final solutia de asanare a lacurilor a fost aleasa si s-a inceput proiectul. Primele lucrari au fost insa in afara Bucurestilor, la Buftea, prin creearea unui lac de acumulare si a unui baraj. Apoi s-a realizat un canal de deviere a apei din Ialomita pentru a creste debitul Colentinei. Prima etapa a proiectului a prevazut asanarea si creearea lacurilor Baneasa, Herastrau, Floreasca si Tei. Din ceea de a doua etapa faceau parte Fundeni, Pantelimon si Cernica. Din pacate proiectul a fost oprit in 1940 odata cu inceperea razboiului. Pe langa rezolvarea problemei mlastinilor, proiectul a continut si alte lucrari. S-a incercat realizarea unui rau navigabil astfel incat au fost prevazute mai multe ecluze. Ing. Dorin Pavel a proiectat si o centrala electrica propusa a fi amplasata langa lacul Fundeni. Canalul Colentina facea parte din sistemul acestei centrale si era urmat de un alt canal intre Fundeni si Pantelimon. In acelasi timp s-au realizat lucrari la canalizarea orasului si dezvoltarea unei retele de apa industriala. Inginerii implicati au facut si propunerea de acoperire a Dambovitei, de realizare a unui canal intre Snagov si Colentina si de amenajare a Dambovitei in aval si amonte de oras.
Planul de situatie al viitorului canal Colentina precum si profilul transversal al acestuia au fost prezentate de ing. Gh. Vladimirescu. Canalul incepea din lacul Tei, trecand prin spatele palatului Ghica-Tei, ajungea la soseaua Colentina si apoi in linie dreapta pana in lacul Fundeni. In Tei era prevazut un baraj si o ecluza pentru a se realiza navigatia prin toate lacurile.
Pe planul din 1938 este prezentata o situatie care din pacate nu a mai fost posibila. Proiectul a fost oprit si nu a mai fost reluat decat dupa 30 de ani, dar cu modificari. In acei ani nu au anticipat schimbarile ce aveau sa apara in ce priveste regimul politic. Schimbarea nefericita a regimului politic a insemnat si oprirea proiectului si renuntarea la solutiile propuse atunci.
Planul din 1968 ne prezinta zona in care se vede ca lucrarile nu au mai fost continuate. Prima faza a proiectului initial a inclus si lacul Tei, insa canalul Colentina si mai departe lacul Fundeni, parte din cea de a doua faza, nu au mai avut norocul sa fie realizate.

Perioada anilor 70 ne gaseste in plin avant socialist, cand incepe reconstruirea cartierului Colentina, pe alocuri, si dezvoltarea zonei. Aceleasi blocuri tip isi fac aparitia in zona si se trece si la asanarea ultimelor lacuri. Se realizeaza canalul Colentina, lacul Plumbuita, neprevazut initial in proiectul interbelic, lacurile Pantelimon si Cernica. Din pacate s-a abandonat ideea predecesorilor de realizare a unui element distinctiv si functional al orasului astfel incat am ajuns astazi ca zona sa fie cel putin “ocolita” de locuitorii Bucurestilor.

Doua imagini din anii 80, preluate de pe Muzeul de Fotografie, ne arata cum au reusit autoritatile de atunci sa “dezvolte” zona. Pozele prezinta intersectia Colentina cu Doamna Ghica, iar pe fundal se pot vedea si amenajarile lacului Plumbuita.
Cele doua imagini din 1989 sunt preluate de pe Agerpres. Situatia nu s-a schimbat prea mult in ce priveste amenajarile canalului. Este absolut incredibil cum o zona cu un asemenea potential a fost complet distrusa de o sistematizare gresita. Pentru cei care inca mai cred ca lucrurile s-au facut bine ii rog sa-si puna intrebarea: unde ar dori sa locuiasca, in parcelarea Bordei, langa actualul parc Bordei, prevazuta pentru inginerii UCB, sau in Colentina, langa McDonalds? Diferentele de calitate a proiectului, executarii si in primul rand viziunii sunt comparabile prin situatia actuala. Cartier Primaverii vs. cartier Colentina, parcul Herastrau vs. parcul Plumbuita ar putea fi doar doua comparatii care se pot face.

Sa vedem totusi cum arata astazi zona canalului Colentina.Pe planul cadastral actual am identificat elementele zonei. Pe partea stanga a canalului s-au construit doua blocuri ANL si este pregatit terenul pentru inca doua. Primaria a realizat pe partea dreapta o piata agro-alimentara si recent a inaugurat si o pasarela pietonala peste canal. Functiunea dominanta este cea a locuirii, cu insule de locuinte individuale fara vreo importanta arhitecturala si blocuri de locuinte colective cu regim de inaltime parter si patru etaje si la bulevardul Colentina, parter si zece etaje. Parcul Plumbuita este amenajat insa intentiile primariei s-au oprit la soseaua Colentina si nu s-a reusit integrarea zonei canalului in restul parcului.

Imagine de pe pasarela pietonala catre lacul Fundeni.
Imagine de pe pasarela pietonala catre lacul Plumbuita. Pe fundal se vad podul rutier Colentina si barajul de pe lacul Plumbuita.
Imagine cu pasarela pietonala peste canalul Colentina.
Imagine de pe barajul Plumbuita catre lacul Fundeni cu podul rutier Colentina.

 

  Imagine cu podul rutier Colentina catre lacul Fundeni, in fundal pasarela pietonala peste canal.
Imagine de pe podul rutier Colentina catre lacul Fundeni, in fundal pasarela pietonala peste canal.

Chiar in starea acuala, canalul arata bine, fiind plin de vegetatie.  De la nivelul apei nu sunt foarte vizibile blocurile din jur, camuflate de verdeata. Ce nu se vad in poze sunt amenajarile din jurul canalului, pentru ca nu exista. Am ales sa nu arat casele, locuintele individuale de langa canal si starea proasta in care sunt. Din pacate apa nu este foarte curata si nici oamenii strazi care isi gasesc o ocupatie sub podul Colentina sau in zona canalului nu sunt elemente care sa te indemne sa te plimbi, insa potential de dezvoltare exista.

S-ar parea ca investitorii privati realizeaza potentialul enorm al lacurilor bucurestene si incerca sa dezvolte proiecte rezidentiale, care contin, cel putin pe hartie, si dotari publice. Un P.U.Z. (Plan urbanistic zonal) aprobat in zona din sudul canalului Colentina, preluat de pe pmb.ro.

Dupa ce am parcurs “etapa de informare” privind zona canalului Colentina, am ajuns la cum mi-am inchipuit.

Propunerea mea este o dezvoltare a zonei canalului prin realizarea a inca doua canale noi. Parte dreapta a canalului va fi un parc care va face legatura intre parcul Plumbuita si un viitor parc la sud, legat si de zona Peninsula Residence, prezentata in P.U.Z.-ul de mai sus. Pe partea stanga am amplasat cateva constructii de mici dimensiuni, un modul care este rotit si suprapus in diferite pozitii. Functiunea fiecarui modul este diferita, dar impreuna ar trebui sa functioneze ca un centru cultural. In fiecare modul pot exista separat sau in legatura: expozitii, ateliere, cursuri, cafenele, sali de proiectie etc. Am gandit zona acestui centru ca pe o “casa de cultura de cartier” moderna, care sa inceapa prin diferite proiecte sa schimbe mentalitatea rezidentilor. Insula formata in partea stanga va ramane neplantata cu arbori pentru o zona deschisa pentru activitatile centrului ce se pot desfasura si in aer liber. Insula din partea dreapta face parte din acel parc-legatura si este plantata fara a se amenaja zone pietonale.
O schema a propuneriicu o zona mai mare. Am marcat circulatiile principale si noile zone de spatii verzi. Propun si un pasaj rutier peste lacul Fundeni, care sa faca legatura intre soseaua Fundeni si bd. Doamna Ghica. Strada Magister Bacila V. va fi largita.
Imagine cu modulul ce formeaza centrul cultural si cele doua insule rezultate.
Imagine cu insula “libera de arbori” unde se pot desfasura activitatile in aer liber ale centrului.
Imagine de pe malul drept, din parcul nou, cu o pasarela catre insula-parc.
Imagine de pe podul rutier Colentina catre lacul Fundeni si modulele ce formeaza centrul cultural.
Imagine aeriana din intersectia Colentina cu Magister V. catre lacul Fundeni.
Imagine aeriana cu noua zona a canalului, catre lacul Plumbuita.
Imagine aeriana cu zona parcului in prim plan si o pasarela catre insula-parc.
Imagine aeriana de pe malul drept, parcul nou in prim plan si constructiile modulare in fundal.
Imagine de pe malul drept, din parcul nou, la nivelul apei.

In final o imagine cu suprapunerea propunerii peste imaginea din satelit. Am incercat prin aceasta propunere sa aduc in prim plan ideea ca zona lacurilor bucurestene este inca nefolosita si prin refacerea lor s-ar putea aduce imbunatatiri nu numai acestor zone cat si intregului oras. Inca este greu de crezut ca in viitor cineva si-ar dori sa traiasca in zona Fundeni, in spatele Pantelimonului, sau in Tei- Toboc, dar o amenajare a lacurilor ar ajuta in cele din urma la dezvoltarea intregului oras. Imaginati-va doar un nou par Herastrau in spatele magazinului Delfinului pe lacul Pantelimon. Poate ca acolo s-ar putea organiza o noua “Luna Bucurestilor”.

10 comentarii la Cu barca prin Colentina

  • hm

    Din ce în ce mai bine!

  • GIURGIU

    Super faina si corecta ideea,totusi daca m-as pune in postur aunui investitor parca as vrea si pe malul opus ceva cladiri, poate si mai innalte daca s-ar putea, dupa o asemenea investitie profitul trebuie sa fie pe masura. Acum din investitorii romani nu stiu pe nimeni care a prevazut in puzurile lor de devoltare imobiliara si spatii publice de recreere, piatete sau parcuri,nu mai zic de alt functiuni. Obesia romanului sa aiba el curtea fix pana la lac pe mine ma depaseste dezavantajele fiind destul de mari, iar avantajele, hm…. nu stiu. E si ciudat sa platesti din bani publici intretinerea unui lac a carui fronturi sunt private. Poate vede cineva potentialul real al zonei dar in aspectul creativ nu doar betoanele. Felicitari.

  • popescu

    @hm…din ce am auzit vor sa faca o gondola pe deasupra lacurilor…idee a la Ontanu si Chiliman…o combinatie :))

  • ADRIAN

    @giurgiu prin legea proprietatii publice (ba chiar prin constitutie daca nu ma insel) malurile cursurilor de apa sunt domeniu public. Chiar si acolo unde curtile merg pana in lac (vezi cazul Snagov si pe toti bogatanii de acolo) aceasta se intampla pentru ca portiunile respective ale malului sunt concesionate. Insusi marele videanu beneficiaza de asa ceva ca nu putea sa ramana pe dinafara si sa nu "se descurce" :)

  • popescu

    @Adrian…nici nu stiu de ce s-au gandit sa amplaseze acolo blocurile ANL, nu ar fi trebuit sa umple si locul ala cu blocuri, dar asta e…chiar nu stiu cum s-ar putea realiza amenajarea lacurilor si ma refer la aplicarea stricta a unor planuri, caci aici e marea problema (derogarea prin orice mijloace)…cel mai mult am stat la documentare si mai putin la propunere…deocamdata am un "investitor" in spate care ma sustine cand nu exista proiecte…astept si eu un client care sa vrea mai mult, pana atunci ma distrez doar vitual 🙂

  • Adrian Laurentiu Fulga

    Foarte frumos!

  • popescu

    @Adrian Fulga…ar fi interesant ca primaria sa se gandeasca si la alte functiuni, caci blocurile alea ANL nici nu ar trebui sa fie acolo si deja arata prost…Neopeninsula s-a blocat, dar puz-ul mai este valabil, Planorama a fost o teapa…poate cand vor mai muta fonduri catre pasaj o sa termine, ca mai au foarte putin…sa vedem cand incep pasajul peste Doamna Ghica 🙂

  • Raiden

    Fiind vorba de o zona unde nu am fost in viata mea, doar am vazut-o pe bing maps, mi se pare ca propunerea este foarte buna. E si normal, din moment ce ai muncit atata timp la ea!

  • popescu

    @Raiden…pai te rog sa te mai plimbi si prin alte zone, nu doar prin centru :))…tot proiectul de asanare, din interbelic, ar fi schimbat fata orasului si din ce am vazut prin planse ar fi aratat toate zonele cam cum este acum pe la Herastrau si Primaverii

  • AdminGeografilia

    Nu Ontanu are idei. El le aplica. 😛

Lasă un comentariu