Am făcut acum câteva luni un sondaj cu întrebarea Ce este mai important pentru Bucureşti?, iar singurele opţiuni erau arhitectură sau urbanism. Majoritatea a ales urbanismul. Procentele spun totul şi parcă văd în ele rezultatele de la alegerile parlamentare. Să fie şi în acest caz o parte de voturi negative? Să alegem răul cel mai mic? Ar fi prea haios, dar nu cred că e vreo legătură. Nu cred că percepeţi urbanismul ca pe răul cel mai mic şi arhitectura ca fiind cea care v-a dezamăgit.
Ce cred este faptul că întrebarea este pur şi simplu idioată. Ea, simplă, luată ca atare, sugerează faptul că una dintre cele două opţiuni ar fi unica soluţie, că Bucureştiul sau orice alt oraş ar fi un dezastru fără alegerea corectă. Poate aşa a apărut şi sintagma des folosită „dezastru urbanistic”. Nu am auzit niciodată „dezastru arhitectural”. Deci, întrebarea e idioată, dar am formulat-o aşa pentru că speram să genereze ceva discuţii. Să îmi spună cineva că ori sunt bou, ori sunt bou.
Nu am primit niciun mesaj care să aducă în discuţie inteligenţa de a pune astfel de întrebări, dar s-a răspuns. S-a ales şi a câştigat, detaşat, urbanismul. Felicitări! Mi-e teamă că percepţia generală este doar de asociere vagă a termenilor, de unde şi furnizarea automată a unui răspuns considerat corect. Deci, dacă întreb despre Bucureşti, ditamai oraşul, sigur răspunsul corect este urbanismul, că ăla se ocupă cu oraşele. Dacă era vorba de o parcelă, de o zonă mai restrânsă, sigur ar fi câştigat arhitectura. Pe lângă această percepţie am impresia că se alege termenul pe care îl înţelegem mai puţin, cel care pare că are toate răspunsurile la problema complexă a dezvoltării oraşului. Cu alte cuvinte, cu cât înţelegem mai puţin dintr-o problemă, cu atât vom alege ştiinţa care ni se pare că oferă soluţiile generale.
Faptul că nu am primit niciun mesaj mă face să cred şi că încă mai percepem că oraşul, şi implicit şi Bucureştiul, ar avea nevoie de o unică soluţie. Nu există nuanţe, nu există griuri. Totul este alb sau negru. Există doar dezastru, prezis de mari cunoscători ai oraşului, sau raiul pe pământ, oferit de marketing. Ar fi foarte interesant dacă în cazul urbanismului am încerca să facem distincţia între termenul englezesc, city-planning, şi cel franţuzesc, urbanisme. La fel cum ar fi interesant dacă am înţelege arhitectura, cum au gândit-o alţii în clasic şi cum am putea-o interpreta în mod contemporan. Toate astea presupun un efort, un efort mai mare decât simpla alegere a unicei soluţii.
Deci, ce este mai important pentru Bucureşti?
PS: Adrian a intuit, în primul mesaj lăsat la articolul iniţial, unde am vrut să ajung cu întrebarea. Mersi.
Vezi ultimul meu articol si ai sa vezi ca pana la a discuta urbanismul si arhitectura avem inca de discutat de vointa administrativa si de civilizatia locuitorului. Care completeaza acel prim mesaj de care vorbeai. Un link spre articolul meu m-ar maguli 🙂
l-am citit, dar, ca de obicei, n-am comentat… sper că eşti măgulit, am pus linkul pe numele tău (puteai să laşi liniştit un link în comentariu) 🙂
Si pregatesc un articol despre „urbanismul” sectorului 6, cum se desprinde din noul PUZ de sector …
E cam greu sa vezi arhitechtura cand cladirea sta sa cada sau pur simplu e parasita, in general doar artisti apreciaza ceea ce este lasat in uitare.
Sunt curios daca se poate face ceva in asa fel incat sa se pote organiza un concurs de prelucrare incat sa facem totul sa straluceasca.